Peste 750.000 de decese cauzate anual de rezistenţa antimicrobiană ar putea fi evitate prin măsuri de prevenţie, potrivit experţilor

În fiecare an, 750.000 de decese legate de superbacteriile rezistente la medicamente ar putea fi prevenite printr-un acces mai bun la apă curată şi la instalaţii sanitare, prin controlul infecţiilor şi prin vaccinarea copiilor, sugerează un studiu.

Rezistenţa antimicrobiană (RAM), reprezintă o provocare globală uriaşă, evoluţia superbacteriilor rezistente la medicamente, determinată de factori precum utilizarea necorespunzătoare şi excesivă a antibioticelor, ridicând perspectiva unui viitor în care medicina modernă va eşua.

În cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii, autorii unei noi serii de articole publicate în prestigioasa revistă medicală The Lancet fac apel la acţiuni urgente la nivel mondial în ceea ce priveşte rezistenţa antimicrobiană).

Autorii spun că, dacă nu se va acordă prioritate acţiunilor împotriva RAM acum, vom asista la o creştere constantă a numărului de decese la nivel mondial – în prezent, 4,95 milioane pe an din cauza infecţiilor legate de RAM – riscul cel mai ridicat fiind în cazul sugarilor, al persoanelor în vârstă şi al persoanelor cu boli cronice sau care necesită intervenţii chirurgicale.

 „Ucide mai mulţi oameni decât HIV, malaria şi tuberculoza la un loc”, a declarat profesorul Ramanan Laxminarayan, de la Universitatea Princeton din Statele Unite, adăugând că abordarea RAM este crucială pentru atingerea obiectivelor privind supravieţuirea nou-născuţilor, precum şi îmbătrânirea sănătoasă.

În fiecare an, aproximativ 7,7 milioane de decese la nivel mondial sunt cauzate de infecţii bacteriene – 1 din 8 decese la nivel mondial, ceea ce face ca infecţiile bacteriene să fie a doua cauză de deces la nivel mondial.

Dintre aceste decese cauzate de infecţii bacteriene, aproape 5 milioane sunt asociate cu bacterii care au dezvoltat rezistenţă la antibiotice.

Autorii noii serii Lancet privind rezistenţa antimicrobiană solicită ca sprijinul pentru accesul durabil la antibiotice să fie în centrul obiectivelor ambiţioase şi acţionabile privind combaterea RAM introduse la reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2024.

RAM îi expune şi mai mult la riscuri pe cei mai vulnerabili

Accesul la antibiotice eficiente este esenţial pentru pacienţii din întreaga lume, spun experţii.

„Un eşec în furnizarea acestor antibiotice ne expune riscului de a nu îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU privind supravieţuirea copiilor şi îmbătrânirea sănătoasă. Antibioticele eficiente prelungesc viaţa, reduc dizabilităţile, limitează costurile asistenţei medicale şi permit alte acţiuni medicale care salvează vieţi, cum ar fi intervenţiile chirurgicale. Cu toate acestea, rezistenţa antimicrobiană este în creştere – accelerată de utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor în timpul pandemiei Covid-19 – ameninţând coloana vertebrală a medicinei moderne şi conducând deja la decese şi boli care ar fi fost prevenite cândva”, a declarat coautorul seriei, profesorul Iruka Okeke de la Universitatea din Ibadan, Nigeria.

Un alt studiu publicat în The Lancet a estimat că 7,7 milioane de decese au fost cauzate de infecţii bacteriene altele decât tuberculoza în 2019, dintre care aproape 5 milioane au fost asociate cu RAM bacteriană şi 1,3 milioane au fost cauzate direct de agenţi patogeni bacterieni rezistenţi la antibioticele disponibile pentru a-i trata.

Noua serie evidenţiază modul în care bebeluşii, copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice sunt cei mai vulnerabili la RAM, deoarece au un risc mai mare de a contracta infecţii bacteriene în general.

RAM reprezintă o ameninţare uriaşă la adresa supravieţuirii nou-născuţilor din întreaga lume.

O treime din decesele nou-născuţilor la nivel mondial sunt cauzate de infecţii şi jumătate dintre acestea de sepsis (un răspuns potenţial letal la nivelul întregului sistem la infecţie).

Din ce în ce mai mult, bacteriile sau ciupercile care cauzează aceste infecţii nu mai răspund la majoritatea antibioticelor disponibile cu uşurinţă, de exemplu, într-un studiu care a inclus 11 ţări din Africa, Asia, Europa şi America Latină între 2018-2020, 18% dintre bebeluşii cu sepsis nu au supravieţuit în ciuda faptului că li s-au administrat antibiotice.

Persoanele în vârstă şi bolnavii cronici se confruntă, de asemenea, cu un risc semnificativ din cauza RAM, în special atunci când caută tratament pentru afecţiuni medicale în spitale şi în centre de îngrijire pe termen lung.

RAM subminează siguranţa procedurilor medicale comune, cum ar fi transplanturile de organe, înlocuirile de articulaţii, chimioterapia pentru cancer şi tratamentul bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile pulmonare cronice.

Metodele existente de prevenire a infecţiilor pot preveni decesele asociate cu RAM

Potrivit coautorului, profesorul Joseph Lewnard de la Universitatea Berkeley din California,  „concentrarea asupra intervenţiilor cu eficacitate demonstrată în prevenirea infecţiilor trebuie să fie în centrul acţiunii globale de combatere a RAM. Prevenirea infecţiilor reduce utilizarea antibioticelor şi reduce presiunea de selecţie pentru RAM, astfel încât medicamentele vor funcţiona atunci când sunt cele mai necesare”.

O nouă analiză de modelare realizată pentru această serie estimează că metodele existente de prevenire a infecţiilor ar putea preveni 750 000 de decese asociate cu infecţiile RAM pe an.

Analiza estimează că:

• Îmbunătăţirea prevenirii şi controlului infecţiilor în unităţile de îngrijire a sănătăţii, inclusiv o mai bună igienă a mâinilor şi o curăţare şi sterilizare mai regulată a echipamentelor, ar putea salva până la 337.000 de vieţi pe an.
• Accesul universal la apă potabilă sigură şi la instalaţii sanitare eficiente în mediile comunitare ar putea preveni aproximativ 247.800 de decese anual.
• Extinderea implementării unor vaccinuri pediatrice, cum ar fi vaccinurile pneumococice, care ajută la protejarea împotriva pneumoniei şi meningitei, şi introducerea altora noi, cum ar fi vaccinurile împotriva VSR (Virusului sinciţial respirator) pentru mamele însărcinate, ar putea salva 181 500 de vieţi pe an.

Potrivit autorilor, constatările evidenţiază modul în care acţiunile de sănătate publică pentru a preveni infecţiile ar trebui să fie prioritare ca strategie de combatere a RAM, deoarece aceste metode au potenţialul de a reduce drastic numărul de decese cauzate de aceste infecţii.

„Dacă ne putem concentra asupra îmbunătăţirii metodelor de control al infecţiilor, a apei şi a condiţiilor sanitare şi a vaccinării în LMIC, atunci ar trebui să fie posibil să reducem numărul de decese legate de RAM cu 10% până în 2030″, notează ei.

Seria analizează, de asemenea, dovezile privind prevenirea apariţiei rezistenţei în bacterii, alături de prevenirea infecţiilor, în primul rând.

Este necesară o regândire a investiţiilor în dezvoltarea antibioticelor

„Trebuie să asistăm la o regândire completă a modului în care abordăm descoperirea şi dezvoltarea de noi antibiotice, cu accent pe inovare, accesibilitate şi disponibilitate durabilă”, spune unul dintre coautori, dr. Ursula Theuretzbacher, de la Centrul pentru agenţi antiinfecţioşi din Viena, Austria.

Numărul tot mai mare de infecţii bacteriene care nu mai răspund la niciun antibiotic disponibil indică o nevoie urgentă de a investi în – şi de a asigura accesul global la – noi antibiotice, vaccinuri şi teste de diagnosticare.

Modelul tradiţional de dezvoltare a medicamentelor, care depinde de probabilitatea unor profituri mari pentru a motiva investiţiile, nu funcţionează în cazul antibioticelor.

Majoritatea antibioticelor noi nu sunt înregistrate în ţările cu venituri mici şi mijlocii, dar chiar dacă ar fi înregistrate, acestea ar fi probabil inaccesibile.

Autorii spun că noile modele de dezvoltare a antibioticelor, finanţate din fonduri publice şi bazate pe parteneriate public-private, ar putea creşte cantitatea de alternative noi, precum şi reduce costurile suportate de pacienţi, făcându-le mai accesibile.

De asemenea, aceştia solicită o finanţare mai mare pentru programele de prevenire a RAM în general, deoarece finanţarea în acest caz este semnificativ mai mică decât cea pentru bolile cu o povară mai mică, cum ar fi HIV, malaria şi tuberculoza.

„Reducerea impactului RAM prin intermediul produselor farmaceutice nu este o simplă chestiune de dezvoltare de noi antibiotice. Dacă accesul şi accesibilitatea nu sunt garantate, numărul mare de decese cauzate de infecţii bacteriene rezistente va continua fără încetare. Reducerea costului de dezvoltare a medicamentelor ar ajuta la menţinerea antibioticelor la preţuri accesibile, după cum arată parteneriatele public-private pentru medicamente destinate tratării malariei şi a bolilor tropicale neglijate. Este timpul pentru tactici similare în dezvoltarea antibioticelor”, notează coautorul, profesorul Ramanan Laxminarayan, preşedinte al One Health Trust şi cercetător ştiinţific principal la Universitatea Princeton.

Obiectivele RAM pentru 2030 trebuie să abordeze necesitatea unui acces durabil la antibiotice eficiente, spun experţii

RAM va fi abordată pentru a doua oară în cadrul unei reuniuni la nivel înalt, în cadrul viitoarei Adunări Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2024.

Analiza, publicată în revista Lancet, face parte dintr-o serie de studii privind RAM, care include propunerea unor obiective globale numite „10-20-30 până în 2030″.

Acestea se referă la o reducere cu 10% a mortalităţii cauzate de RAM în raport cu 2019, la o reducere cu 20% a utilizării inadecvate a antibioticelor la om şi la o reducere cu 30% a utilizării inadecvate a antibioticelor la animale.

Seria propune obiective globale ambiţioase, dar realizabile, pentru 2030, pe care autorii susţin că ar trebui să fie adoptate în cadrul reuniunii oferind un cadru de acces universal la antibiotice.

Printre obiectivele „10-20-30 până în 2030″ se numără:

• O reducere cu 10% a mortalităţii cauzate de RAM prin extinderea intervenţiilor de sănătate publică pentru a preveni infecţiile în primul rând, reducând atât utilizarea antibioticelor, cât şi rezistenţa la acestea şi permiţând un acces extins.
• O reducere cu 20% a utilizării necorespunzătoare a antibioticelor la om prin reducerea utilizării antibioticelor pentru infecţiile respiratorii uşoare care, în general, nu necesită antibiotice.
• O reducere cu 30% a utilizării necorespunzătoare a antibioticelor pentru animale, care va fi realizată prin acţiuni graduale în multe sectoare.
  • Exemple de politici ar putea include:
    • neutilizarea antimicrobienelor importante din punct de vedere medical pentru stimularea creşterii la animale;
    • neutilizarea antimicrobienelor de cea mai mare prioritate şi de importanţă critică pentru tratamentul preventiv la animale;
    • toate antibioticele să fie administrate sub îndrumarea unui medic veterinar profesionist.

Seria solicită, de asemenea, înfiinţarea unui organism ştiinţific independent – un Grup independent privind accesul şi rezistenţa la antimicrobiene – pentru a extinde baza de date pentru punerea în aplicare a politicilor şi pentru a fundamenta noi obiective.

„Fereastra de oportunitate pentru a asigura capacitatea noastră de a trata infecţiile bacteriene se micşorează. Pentru prea mult timp, problema RAM a fost considerată fie că nu este urgentă, fie că este prea dificil de rezolvat. Niciuna dintre acestea nu este adevărată. Avem nevoie de acţiuni imediate, iar instrumentele pentru a face acest lucru sunt disponibile pe scară largă. Sperăm că, în luna septembrie a acestui an, reuniunea la nivel înalt a Naţiunilor Unite va asigura că există şi voinţa globală de a acţiona”, a subliniat profesorul Ramanan Laxminarayan.

Un editorial Lancet, publicat în paralel cu seria, afirmă: „RAM este complexă. Mulţi agenţi patogeni trebuie să fie vizaţi. Ea prosperă în sărăcie. Are legătură cu sănătatea umană, animală şi de mediu. Declaraţia politică rezultată după cea de-a doua reuniune la nivel înalt privind RAM va fi judecată în funcţie de modul în care sunt puse în aplicare recomandările sale, nu de cuvintele de pe pagină. Această serie Lancet oferă îndrumări clare, bazate pe dovezi, cu privire la modul de atingere a unor obiective realizabile care vor salva vieţi, vor atenua RAM şi vor spori securitatea alimentară. Cheia va fi rezolvarea nevoilor şi priorităţilor diferite ale ţărilor cu venituri mari, cu venituri medii şi cu venituri mici”.

Cea de-a şaptezeci şi şaptea Adunare Mondială a Sănătăţii se va desfăşura la Geneva, Elveţia, în perioada 27 mai – 1 iunie 2024.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.