Peste 3 miliarde de persoane din lumea întreagă se confruntă cu tulburări ale sistemului nervos. 11 milioane au murit din cauza unei afecţiuni neurologice, în condiţiile în care o mare parte dintre aceste boli ar putea fi prevenite.
Medicii buni ştiu că sănătatea creierului trebuie preţuită şi întreţinută, iar controalele preventive sunt cheia: „Preocuparea pentru sănătatea creierului ar trebui să fie prezentă la orice vârstă”, atrage atenţia dr. Ioana Raluca Sima, medic specialist neurolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Lotus Ploieşti.
Tulburările neurologice au, adesea, un impact major asupra sănătăţii persoanelor care se confruntă cu ele, iar unele dintre acestea atrag după sine şi anumite dizabilităţi. Afecţiuni precum accidentul vascular cerebral, boala Alzheimer şi epilepsia pot fi prevenite într-o proporţie substanţială. Potrivit statisticilor, 90% dintre accidente vasculare cerebrale şi 40% dintre cazurile de demenţă pot fi prevenite prin măsuri eficiente deja disponibile: „Multe dintre accidentele vasculare cerebrale şi cazurile de demenţă pot fi prevenite. O alimentaţie sănătoasă, activitate fizică, somn odihnitor, îmbunătăţirea stării de bine prin socializare, dar mai ales stimularea creierului printr-un proces de învăţare continuă ajută la menţinerea sănătăţii, în general, şi a creierului în special”, a subliniat dr. Ioana Raluca Sima.
Stilul de viaţă, dieta şi mediul înconjurător au un impact direct asupra sănătăţii. Factorii psihosociali, precum somnul, stresul şi izolarea sunt din ce în ce mai recunoscuţi drept factori care contribuie la afecţiunile neurologice. De asemenea, fumatul este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, boala Alzheimer şi scleroza multiplă.
24 octombrie - Eveniment News.ro - IMM-urile, Oxigen pentru România
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Accidentul vascular cerebral (AVC) poate fi prevenit
Atunci când un cheag de sânge ajunge să blocheze una dintre arterele care alimentează creierul, obstrucţionând traseul, este întrerupt şi fluxul sangvin cerebral. Când creierul nu primeşte sânge şi oxigen, pot apărea diverse manifestări, de la amorţirea membrelor până la paralizie. În România, aproximativ 55.000 de persoane fac anual un accident vascular cerebral ischemic (AVCi). Majoritatea celor care scapă rămân cu o dizabilitate neurologică importantă, care le poate afecta capacitatea de a se deplasa, de a comunica, de a-şi îndeplini activităţile zilnice sau de a-şi gestiona în mod independent nevoile de bază, fiind asociată cu costuri sociale şi familiale ridicate.
„Principala afecţiune neurologică care poate fi prevenită este boală cerebro-vasculară (accidentul vascular cerebral – AVC). De aceea, indiferent de vârstă, trebuie să ne evaluăm periodic starea de sănătate şi să fim atenţi la semnalele de alarmă, pentru că o afecţiune descoperită precoce poate avea mai multe şanse de vindecare”, a atras atenţia medicul neurolog, care, în practica sa de zi cu zi, are de-a face cu nenumărate cazuri de AVC. „În ambulatoriu ai ocazia să vezi aproape toată patologia neurologică. Creierul uman are încă multe necunoscute. Neurologia este o specialitate cu multe provocări, dar cred că dacă iubeşti ceea faci, cu răbdare şi perseverenţă poţi depăşi orice provocare”, a explicat dr. Sima.
În opinia sa, un medic neurolog bun este un detectiv, un bun ascultător, plin de compasiune şi înţelegere, aflat însă permanent într-un proces de învăţare.
Ecografia, o investigaţie importantă în diagnosticarea bolii cerebrovasculare
În prezent, există în medie doar 3,1 neurologi la 100.000 de oameni în lumea întreagă, iar ţările cu venituri mici au o pondere mult mai mică, ajungând şi la 0,1 neurologi la 100.000 de oameni, comparativ cu 7,1 la 100.000 în ţările cu venituri mari. Nu e uşor să fii neurolog, patologia este extrem de vastă, greoaie şi cu încărcătură emoţională pentru medic. Dr. Ioana Raluca Sima, deşi nu a avut în familie medici, a ales halatul alb pentru că i-a fost predestinat şi a optat pentru această specialitate deloc uşoară cu gândul de a face bine semenilor: „Îmi aduc aminte că de la vârsta de 3 ani am zis că eu voi deveni medic. Iniţial, după examenul de rezidenţiat, am optat pentru neurologia pediatrică, iar apoi, după stagiul de neurologie, am considerat că neurologia de adulţi mi se potriveşte mai bine”, a mărturisit medicul, care a efectuat stagiile de pregătire în clinici din Bucureşti, unde a avut parte de mentori foarte buni. În plus, s-a perfecţionat şi în ecografia Doppler de vase cervico-cerebrale, o procedură sigură, nedureroasă, care foloseşte ultrasunetele pentru a examina vasele care duc sânge către creier.
„Ecografia Doppler cervico-cerebrală este una dintre competenţele din neurologie pe care am avut oportunitatea să o învăţ încă din rezidenţiat şi ulterior să mă perfecţionez. Această ecografie este o investigaţie importantă în diagnosticarea bolii cerebro-vasculare”, a precizat dr. Sima. Dopplerul cervico-cerebral se efectuează pentru a vedea dacă arterele carotide sau vertebrale sunt îngustate şi dacă sângele circulă cu flux normal la nivelul acestora. Prezenţa plăcilor de aterom pe vase este un semnal de alarmă, indicând risc crescut de accident vascular cerebral.
„Limitările ne fac mai buni şi ne împing să perseverăm!”
Un medic bun are nevoie de o mulţime de calităţi – profesionalism, compasiune, înţelegere, angajament, umanitate, onestitate: „Un medic bun trebuie să recunoască că are limite, dar că limitările ne fac mai buni, ne împing să perseverăm şi să excelăm ca medici, dar şi ca oameni”, a mărturisit neurologul.
Dacă este posibilă vindecarea afecţiunii, orice neurolog se gândeşte, în primul rând, la aceste soluţii pentru pacienţii săi, dar fiindcă nu există remedii definitive pentru multe tulburări neurologice ia în calcul cele mai bune opţiuni terapeutice pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora: „Fiecare caz în parte îşi pune amprenta atât profesional, cât şi uman, unele cazuri evoluează bine, iar pentru altele avem posibilităţi limitate, dar cel mai important este să fim alături de pacienţi. În neurologie există foarte multe cazuri dificile pe care uneori nu le poţi rezolva singur şi atunci, în colaborare cu ceilalţi colegi, încercăm să oferim pacienţilor o soluţie adecvată afecţiunii lor”, a afirmat dr. Ioana Raluca Sima.
Pentru că fiecare zi din viaţa de medic este o provocare, ca strategii de adaptare şi de menţinere a sănătăţii proprii a creierului, dr. Sima încearcă să facă mişcare, să discute cu familia şi prietenii, să asculte muzică etc.: „Uneori este dificil, dar, de cele mai multe ori, am găsit o cale prin care să armonizez viaţa de familie şi cea profesională pentru că familia îmi oferă încredere şi siguranţă. Îmi place să citesc oricând o carte bună, să călătoresc, să vizionez filme. Viaţa de familie este foarte importantă pentru mine şi timpul petrecut alături de soţul şi băiatul meu este nepreţuit”, a mărturisit neurologul, care a încercat să înveţe câte ceva din fiecare experienţă personală şi profesională.
Surse:
https://wfneurology.org/world-brain-day-2024
https://www.medlife.ro/articole-medicale/indicatiile-dopplerului-vaselor-cervico-cerebrale.html
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
