În rezonanţă cu retrospectiva Brâncuşi organizată de Centrul Pompidou, asociaţia Arche Culturelle şi Institutul Cultural Român în colaborare cu Clubul Cosmose organizează expoziţia intitulată "Brâncuşi inspiră".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceasta va avea loc în perioada 17 iunie – 1 iulie 2024, la sediul Institutului Cultural Român din Paris (1, rue de l’Exposition, 75007), iar vernisajul expoziţiei va fi luni, 17 iunie 2024, la ora 18.00.

Ştefan BEIU, Dan CIUPUREANU, Daniela CODIŢĂ, Melissa Maria DILLON, Aurelian Răzvan DINU, Cristina ELINESCO, Viorel ENACHE, Ioana FLUERAŞU, Karin GUNI, Petra MARIAN, MARIEVIC, Iulia ŞCHIOPU si Florentin TANAS sunt cei 13 artisti contemporani care pun în perspectivă opera marelui sculptor si care activează în diferite sfere artistice (pictură, sculptură, fotografie sau instalaţie) între România şi Franţa au fost invitaţi de către organizatori să contribuie cu opere de arta care să aducă un omagiu lui Constantin Brancusi.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Astfel ca, artistii ne invită să explorăm practicile actuale inspirate de Brâncuşi şi să ne întrebăm ce loc ocupă în arta noilor generaţii: referenţialitate directă şi explicită, exerciţiu de reinterpretare a unui element brâncuşian (concept sau formă) sau o influenţă difuză sau inconştientă, dar care permite un dialog intericonic... toate acestea sunt forme de punere în lumină şi de reflecţie asupra moştenirii brâncuşiene.

Inedit, pentru expozitia Brancusi Inspira,  istorici de arta, curatori, galeristi, jurnalişti, scriitori. elevi si profesori universitari au dorit sa comenteze asupra operelor expuse şi a artiştilor în dialog cu Brancusi: Esin AYBER (masterat in Istoria Artei), Sam AZULYS (profesor de cinema si filosofie la Uni NYU Paris si Uni Stanford Paris), Raluca BARB (traducator), Lucian BOT (teolog, Universitatea din Craiova),  Ileana CORNEA (critic de arta, revista Artension), Andreea DROSU (elevă, Liceul ”Emil Racoviţă”, Galaţi), Irina Enache Vic (profesor şi cercetător, doctorand Sorbonne Université), Camelia GEORGESCU (curator), Gabriel GIMPU (elev Liceul ”Emil Racoviţă”, Galaţi), Dana GRIGORCEA (scriitor), Romina Hamzeu (poeta, studenta University of West London), Daniela IANCU (etnolog, Arche Culturelle), Veronica Kirchner (realizator ARTfel De Jurnal), Dr. Doïna Lemny (conservator onorific la Centre Pompidou), Nicole LOCOT MAITROT (curator Fabrique Contemporaine), Gabriel Nedelea (scriitor, lector al Universităţii din Craiova), Dana NOVAC, Raluca Prelipceanu (profesor Sainte Ursule), Aurélien PREVOST (poet, elev Liceul Alexandre Dumas, St Cloud), Jacques Terrasa (profesor emerit, Sorbonne Université, critic de arta), Emmanuela TOMA (istoric de arta), Raúl Nieto de la Torre (poet si critic literar), Madalina ULMEANU (doctorand Universitatea  de Medicina Carol Davila Bucuresti).

Iniţiatorii acestui proiect sunt: Aurelian Răzvan DINU: artist şi organizator independent de evenimente culturale, absolvent al masterului in Art, Law and Business la Christie’s Education London (în trecut organizator de evenimente la Institutul Cultural Român de la New York); Irina ENACHE VIC: profesor şi cercetător (literatură/mişcări culturale), doctorand la Sorbonne Université, membra a asociaţiilor Arche Culturelle şi Cosmose Club; şi Daniela IANCU: etnolog, coordonatoare de proiecte la Université Paris-Est Créteil, membra a asociaţiei Arche Culturelle.

Cadru conceptual al expoziţiei Brancusi Inspire

Brâncuşi ne inspiră cum numai unii reuşesc. Ne intrigă pentru că acest om, pe care unii îl vedeau ca pe un “bon vivant”, iar alţii ca pe un mistic singuratic, era înconjurat de mister. Dar, mai presus de toate, Brâncuşi ne emoţionează pentru că demersul său artistic este unul de dezgolire, iar lumea lui este una a formelor pure. El este artistul care a găsit în cea mai mare economie chintesenţa gestului său artistic. 

Opera sa ne tulbură şi ne emoţionează prin simplitatea misterioasă a formelor sale, pentru că avem intuiţia complexităţii pe care o ascunde: "Simplitatea este complexitatea rezolvată", spunea Brâncuşi, pentru că un întreg univers se poate cristaliza într-un nucleu esenţial. Creaţiile invită la contemplare şi reflecţie. Prin urmare, această operă pare să concentreze un înalt grad de "pregnanţă", adică de persistenţă şi impact asupra minţii, Brâncuşi ne pătrunde... 

Dacă ne gândim în termeni de intersubiectivitate, atunci când suntem pătrunşi de subiectivitatea celuilalt, aceasta nu poate fi statică, ci activă, operează în noi, ne transformă şi ne dirijează mişcările interioare, gândirea şi acţiunea. Ne inspiră, ne ghidează... Prezenţa alterităţii e în mod inevitabil productivă, pentru că din întâlnirea dintre sine şi celălalt se naşte întotdeauna ceva, ceva pe deplin nou. Această alteritate, ieri exterioară, astăzi interioară, căci este deja asimilată, ia cărările misterioase ale subiectivităţii noastre, iar rodul acestei întrepătrunderi se manifestă în exterior, voluntar sau nu, prin cuvintele, acţiunile, creaţiile noastre. Urma, amintirea acestei alterităţi inspiratoare persistă adesea (manifestă sau subterană) şi ne aminteşte că, în cazul de faţă, orice discurs plastic este, în cele din urmă, ecoul unui dialog intim trecut între cel puţin două subiectivităţi artistice. Pentru a-l cita pe Bakhtin, vocea unui artist exprimată într-o operă de artă ascunde întotdeauna alte voci pe lângă a sa.

Cunoaştem inspiraţia pe care Brâncuşi a exercitat-o asupra altor artişti, în special asupra mişcării minimaliste. În acest caz, a fost o influenţă conştientă, adesea revendicată de către artişti. Putem întrevedea amprenta brâncuşiană în formele ondulate, atent şlefuite ale lui Tony Cragg, în antropomorfismul fluid al lui Henry Moore, în geometria simplă a sculpturilor lui Donald Judd sau în sculpturile ceramice ale lui Mihai Oloş, în reprezentările conceptuale minimaliste ale picturilor murale ale lui Sol LeWitt sau în reprezentările metafizice ale lui Jean Arp.... Sau dimensiunea ascensională a sculpturilor lui Carl André inspirate de Coloana fără sfârşit sau Pasărea în spaţiu, relaţia obiectului de artă cu spaţiul în tuburile fluorescente ale lui Frank Stella sau plăcile masive de oţel ale lui Richard Serra în care deplasarea privitorului este un element fundamental al operei, amintind astfel de distribuţia conştientă a sculpturilor din atelierul Impasse Ronsin... Acestea sunt doar câteva exemple de lucrări care se nasc din fascinaţia artiştilor faţă de creaţia lui Brâncuşi şi dintr-o căutare adesea îndelungată şi obstinata. Însă, dincolo de această influenţă obsesivă, Brâncuşi inspiră într-un mod "ascuns", difuz, ieşind la suprafaţă, din inconştient, conform mecanicii involuntare, bruşte şi impersonale a inspiraţiei artistice.

Aşadar, există două moduri în care moştenirea brâncuşiană poate persista şi se poate manifesta în creaţiile artistului din această expoziţie. Aceştia sunt liberi să se inspire din orice element al creaţiei brâncuşiene.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.