Premierul Ilie Bolojan a afirmat, sâmbătă, într-un mesaj transmis în contextul marcării a 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi, că acest eveniment tragic ”nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste”.
”În aceste zile marcăm 84 de ani de ani de la unul dintre cele mai dureroase acte de violenţă din istoria modernă a ţării noastre - Pogromul de la Iaşi, care a cauzat peste 13.000 de victime. În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinaţi cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanităţii. A fost un act de violenţă sistematică, desfăşurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâşiat nu doar o comunitate, ci însăşi fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conştiinţa naţiunii române”, a arătat Ilie Bolojan, în mesajul său, transmis sâmbătă.
El a adus un omagiu, în numele Guvernului, memoriei victimelor Pogromului de la Iaşi.
”Acest eveniment tragic nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste şi o lecţie dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetăţeanul este lipsit de protecţia legii. Comemorarea Pogromului de la Iaşi reprezintă, de asemenea, o parte esenţială a maturizării noastre democratice şi un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a afirmat premierul.
Potrivit acestuia, România a făcut paşi importanţi de la asumarea trecutului său. Au fost instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării şi distorsionării Holocaustului şi a manifestărilor antisemite şi a fost consolidat învăţământul despre Holocaust, cel mai recent prin introducerea disciplinei ”Istoria evreilor. Holocaustul” drept materie obligatorie. Implementarea corespunzătoare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 va contribui la angajamentul continuu şi autentic al României în acest sens, a menţionat premierul.
”În numele Guvernului României, doresc să reiterez angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării şi distorsionării Holocaustului, precum şi pentru protejarea supravieţuitorilor. De asemenea, Guvernul României va rămâne un partener activ în eforturile globale de prevenire şi combatere a acestor fenomene”, a conchis el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
