Serbia a activat vineri Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, solicitând avioane şi elicoptere de mare capacitate, precum şi vehicule speciale pentru a combate incendiile de vegetaţie, au anunţat autorităţile de la Belgrad.
Anunţul a fost făcut iniţial de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul sârb de Interne, Luka Čaušić.
El a precizat că Centrul de operaţiuni de urgenţă a decis să solicite asistenţă internaţională din partea Uniunii Europene, mai exact prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al acesteia, relatează postul privat de televiziune N1, afiliat CNN.
"Am solicitat aeronave cu o sarcină utilă de peste 10 tone, cinci elicoptere cu o capacitate de apă de peste patru tone şi zece vehicule speciale care pot opera pe nisip", a declarat Čaušić.
Anterior, în cursul dimineţii, N1 publicase răspunsul Comisiei Europene potrivit căruia Serbia încă nu activase Mecanismul, deşi ceruse separat imagini satelitare Copernicus.
SERBIA VREA UN AVION DE CAPACITATE MARE
Potrivit oficialului sârb, Mecanismul european le-a oferit sârbilor două Canadair din Grecia, două Air Tractor din Cipru şi alte două Air Tractor staţionate în Macedonia de Nord. Čaušić spune însă că aceste aparate nu corespund prea bine necesităţilor de pe teren, pentru că alimentarea cu apă ar dura prea mult, aşa că Serbia caută în special o aeronavă de capacitate mare.
"Ni s-a spus că putem conta pe două avioane de stingere a incendiilor din Grecia, dar care nu pot fi realimentate la aeroport, două tractoare aeriene din Cipru şi două tractoare aeriene staţionate în Macedonia de Nord. Când laşi tractoarele aeriene să se alimenteze timp de două sau trei ore, aceasta reprezintă o picătură în ocean şi nu este eficientă în acel moment", a explicat Čaušić.
Ulterior, ministrul de interne Ivica Dačić a confirmat că Serbia s-a adresat Mecanismului de protecţie civilă al UE şi că aşteaptă răspuns privind un avion cu capacitate mai mare de 10 tone.
RUSIA, PRIMA OPŢIUNE, NU S-A GRĂBIT SĂ TRIMITĂ AJUTOR
Dačić a declarat că Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene a pus deja la dispoziţia Serbiei un sistem satelitar pentru monitorizarea incendiului, iar Belgradul a trimis o solicitare pentru mobilizarea unor aeronave cu o capacitate mai mare de transport al apei.
De asemenea, ministrul a confirmat că mai întâi a fost solicitată asistenţă din partea Federaţiei Ruse sub forma unei aeronave Iliuşin-76. El a subliniat că, în acel moment, nu exista o soluţie mai bună decât mobilizarea aeronavei ruseşti.
"Prin intermediul Mecanismului european de protecţie civilă, ni s-a pus la dispoziţie sistemul de sateliţi pentru monitorizarea incendiilor şi, în acelaşi timp, am solicitat verificarea existenţei unor aeronave cu o capacitate mai mare decât cele disponibile la acel moment. Conform evaluării Centrului nostru de operaţiuni de urgenţă, nu ne lipseau personalul sau utilajele, ci o aeronavă capabilă să arunce o cantitate mare de apă într-o singură trecere", a declarat Dačić după o întâlnire cu ministrul sloven de interne, Franci Matoz.
Dačić a subliniat că decizia de a mobiliza aeronava rusă Il-76 a fost luată pe baza unei evaluări a experţilor care coordonează eforturile de stingere a incendiilor la faţa locului. "Evaluarea efectuată de comandamentul nostru de pe teren a arătat că doar o aeronavă cu o capacitate mare de apă într-o singură trecere ar putea avea un impact decisiv asupra stingerii incendiului şi protejării zonelor ameninţate. Avionul Il-76 transportă 42 de tone de apă şi poate efectua mai multe treceri pe parcursul zilei. În acel moment, nu exista o soluţie mai eficientă", a precizat Dačić, în condiţiile în care decizia Serbiei - ţară care aspiră să adere la UE - de a solicita cooperarea Rusiei a stârnit controverse.
"Au fost propuse aeronavele Canadair şi Air Tractors, dar evaluarea celor de la faţa locului a fost că, în condiţiile vântului puternic, ale terenului inaccesibil şi ale amplorii incendiului, o aeronavă de mare capacitate ar putea contribui cel mai mult la protejarea zonei ameninţate. În acest sens, nu este vorba de nicio chestiune politică. Este vorba despre ceea ce este cel mai eficient. Vom folosi orice mecanism care ne poate ajuta, inclusiv Centrul Umanitar Sârbo-Rus", a declarat Dačić.
Subliniind faptul că Serbia dispune de elicoptere Kamov, cu o capacitate de cinci tone de apă, şi de elicoptere Super Puma, cu o capacitate de patru tone, Dačić a afirmat că orice asistenţă sub forma unor aeronave şi utilaje mai mari, cu condiţia ca acestea să poată fi utilizate pe terenul nisipos şi dificil, ar fi preţioasă şi ar fi acceptată de Serbia.
Solicitarea către Moscova fusese făcută de Belgrad încă din 6 august. "Le-a luat câteva zile să ne răspundă, iar survolul aeronavelor ruseşti nu este tocmai simplu, iar acest lucru a fost aranjat de conducerea statului nostru", a declarat Luka Čaušić. Avionul rusesc a sosit acum două zile, dar abia joi a început să combată incendiul din Deliblatska Peščera.
"Acest incendiu forestier nu poate fi stins cu apă; chiar dacă ai avea nenumărate avioane Iliuşin, când focul a ajuns în stadiul acesta, apa pur şi simplu se infiltrează în nisip", arată jurnalistul specializat pe ştiinţă Slobodan Bubnjević.
Referindu-se la situaţia de pe teren, Dačić a precizat că situaţia cea mai gravă este în Deliblatska Peščara, unde sunt mobilizaţi zilnic peste 400 de membri ai diverselor servicii de intervenţie.
Deliblatska Peščara ("Nisipurile de la Deliblato") se află în sud-estul Voivodinei, în Banatul sârbesc, între Dunăre şi zona Vârşeţului, la aproximativ 80 km nord-est de Belgrad. Este o rezervaţie naturală foarte întinsă, cu dune şi vegetaţie de stepă, supranumită uneori "Sahara Europei", şi este la câteva zeci de km de frontiera cu România.
"În unele zone ale focarului de incendiu, nici măcar utilajele grele nu pot ajunge din cauza terenului nisipos, în timp ce vântul îşi schimbă constant direcţia, îngreunând şi mai mult stingerea incendiului. De aceea, evaluările celor aflaţi la faţa locului sunt esenţiale pentru fiecare decizie pe care o luăm", a subliniat Dačić.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă susţine că, potrivit informaţiilor de care dispune în prezent, în Deliblatska Peščara au ars între 3.500 şi 4.000 de hectare, dar că nicio clădire nu a fost distrusă, însă lupta împotriva incendiului este departe de a fi încheiată.
PREŞEDINTELE VUCIC: "PÂNĂ ACUM, NE-AM DESCURCAT"
Astfel, după o lună de luptă cu incendiul din Peščara, Serbia cere în sfârşit ajutor european, deşi preşedintele afirmă că nu avem nevoie de acesta, titrează N1 într-un comentariu publicat pe site.
"Timp de o lună, nu am cerut ajutor pentru stingerea incendiului care face ravagii în Deliblatska Peščara. Astăzi, situaţia s-a schimbat. Sectorul Protecţiei Civile a solicitat elicoptere şi vehicule speciale pentru teren nisipos. De asemenea, la începutul lunii august am solicitat un Iliuşin, pe care îl aşteptam de mult timp. Între timp, pompierii şi localnicii, aproximativ 400, sunt la capătul puterilor, iar preşedintele Aleksandar Vučić declară pentru RTS: "Până acum, ne-am descurcat" - scrie autorul comentariului, criticând această reacţie întârziată.
Serbia solicită în sfârşit ajutorul pe care ar fi putut conta încă de la începutul incendiului, aşa cum a anunţat Comisia Europeană, dar cu doar 12 ore în urmă, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, afirma că acest ajutor nu este necesar, arată autorul articolului.
"Europenii au tot ce avem şi noi, deci dispun de echipamente de ultimă generaţie, au elicoptere Super Puma fantastice, dar şi noi avem astfel de elicoptere în acest moment", a declarat preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić. "Aveam nevoie de un avion mare, capabil să transporte rezervoare uriaşe de apă", a mai spus Vučić. "Sunt recunoscător Federaţiei Ruse pentru că ne-a trimis un Iliuşin", a adăugat preşedintele Serbiei, citat în comentariul publicat de N1.
Medikatv.ro
