Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, în colaborare cu Agenţia de Informaţii Militare, a elaborat un raport intitulat „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate” în care face o evaluare tehnică şi de securitate a depozitului rus de muniţii din Transnistria - rămase aici încă din perioada sovietică - în condiţiile în care în spaţiul public au circulat diverse scenarii catastrofale.
Raportul conţine date despre stocurile de muniţii, particularităţile infrastructurii de depozitare, scenariile de risc identificate şi măsurile recomandate pentru gestionarea acestora.
De asemenea, documentul a fost elaborat şi pentru a fi aduse clarificări cu privire la unele scenarii vehiculate în spaţiul public referitoare la amploarea şi eventualele consecinţe ale unui incident la depozitul de la Cobasna, au comunicat reprezentanţii SIS.
Creat de autorităţile sovietice în anii ’40, depozitul de muniţii de la Cobasna se află în prezent sub controlul de facto al Federaţiei Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staţionate ilegal în regiunea trasnistreană, în ciuda faptului că Moscova şi-a luat un angajament internaţional, la summitul OSCE de la Istanbul, în 1999, de a-şi retrage armamentul de aici
De mai bine de două decenii, depozitul de muniţii de la Cobasna a fost transformat în spaţiul public într-un subiect de frică.
O EXPLOZIE CÂT CEA DE LA HIROSHIMA?
Un studiu realizat în 2005 de un grup de savanţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei menţiona că depozitul situat în satul Cobasna din regiunea transnistreană prezintă riscuri mari de securitate, iar o eventuală explozie ar putea transforma în ruine un număr foarte mare de localităţi din Republica Moldova, aflate pe ambele maluri ale Nistrului, dar şi o parte din localităţile din Ucraina.
Potrivit academicianului Gheorghe Duca, care a participat la elaborarea raportului, efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor muniţiilor de la Cobasna pot fi comparate cu cele ale exploziei bombei nucleare aruncate la Hirosima în august 1945. Un astfel de eveniment ar produce, de asemenea, un cutremur de 7,5 pe Richter, se spunea în studiul din 2005.
În anul 2005, când a fost elaborat raportul, cercetătorii moldoveni care au mers inclusiv în regiunea transnistreană pentru a se documenta au constatat că în depozitele de la Cobasna erau păstrate în jur de 20 de mii de tone de armament, scrie NewsMaker.
Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandru Musteaţa, a respins însă, vineri, informaţiile potrivit cărora o eventuală explozie la Cobasna ar putea avea efecte comparabile cu cele ale bombei atomice de la Hiroshima. Potrivit lui Musteaţa, comparaţia, care se regăseşte în studiul din 2005, este falsă.
„Aş vrea să mă opresc asupra unei afirmaţii pe care, cu siguranţă, am auzit-o mai mulţi dintre noi: şi anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forţă a unei bombe nucleare comparabile cu cea de la Hiroshima. Această afirmaţie provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agenţiile de presă ruseşti, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparaţie este falsă. Ea confundă masa totală a muniţiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniţie convenţională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenţionale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în acelaşi loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a explicat Musteaţa.
Potrivit directorului SIS, raportul prezentat vineri a ajuns la concluzia că depozitul de la Cobasna reprezintă un risc, dar „limitat şi controlabil”.
„Nu e o ameninţare existenţială pentru regiune, aşa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a asigurat acesta.
CÂTĂ MUNŢIE SE AFLĂ LA COBASNA?
Potrivit raportului prezentat vineri, din cele aproximativ 20 000 de tone de muniţii raportate în anul 2006, la Cobasna se mai află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă.
În plus, stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcţie, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanţă de aproximativ 80-200 metri unul faţă de altul.
Musteaţa a precizat că raportul elaborat de instituţia pe care o conduce a folosit informaţii din rapoarte oficiale ale misiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, din surse secrete umane şi din analiza comunicaţiilor şi semnalelor electronice.
La rândul său, directorul Agenţiei de Informaţii Militare, Radu Cîşleanu Cîşleanu, a explicat că în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniţii au fost evacuate sau distruse. Ulterior, a adăugat Cîşleanu, procesul a fost blocat de partea rusă. Potrivit acestuia, ultimele evaluări şi vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20.0000 de tone de muniţii.
„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităţilor de instruire şi exerciţiilor desfăşurate de trupele ruse şi de structurile de forţă separatiste. În consecinţă, estimăm că în prezent, în complex se mai află circa 14.000 de tone de muniţii. (…) Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, estimăm că doar în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte şi muniţii de simulare, fără încărcătură explozibilă”, a spus Cîşleanu.
El a mai declarat că, în cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă aproximativ 14-17% din aceasta.
În cazul bombelor de aviaţie – o proporţie poate ajunge aproximativ la 30-40% din greutatea acesteia.
În plus, Cîşleanu a explicat că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcţie. „Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafaţă de peste un kilometru pătrat, la distanţă de aproximativ 80-200 metri una faţă de alta”, a arătat oficialul.
Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii şi protecţia oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit, a subliniat el. „Scenariul realist a unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporţii regionale. (…) Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Această distanţă corespunde aproximativ distanţei dintre zona tehnică a complexului şi cea mai apropiată localitate”, a conchis Cîşleanu.
Medikatv.ro
