Obezitatea nu mai este de mult o problemă de estetică, ci una dintre cele mai grave boli cronice ale secolului. Afectează tot mai mulţi tineri şi deschide drumul către diabet zaharat, infarct miocardic, accident vascular cerebral, infertilitate şi chiar anumite forme de cancer.
„Obezitatea la tineri nu înseamnă doar kilograme în plus, ci afectează întregul organism, crescând riscul de diabet, boli cardiovasculare, afecţiuni articulare şi probleme emoţionale”, explică dr. Alina Păcurari, medic primar medicină internă la Hyperclinica MedLife Timişoara.
1 din 8 persoane din lume luptă cu obezitatea
Obezitatea este o creştere exagerată a greutăţii corporale, cu aproximativ 25% faţă de greutatea normală, cauzată de acumularea unei cantităţi mari de grăsime în ţesutul subcutanat şi în jurul viscerelor. Obezitatea se instalează atunci când aportul de calorii adus zilnic organismului este mai mare decât cel consumat.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 1 miliard de oameni trăiesc în prezent cu obezitate, iar numărul adulţilor afectaţi de această boală cronică s-a dublat din 1990. Atlasul Mondial de Obezitate (World Obesity Atlas 2024) estimează că, până în 2035, peste jumătate din populaţia lumii va avea exces ponderal sau obezitate.
,,În România, aproximativ 10% dintre tinerii cu vârste între 20 şi 35 de ani suferă de obezitate”, susţine dr. Alina Păcurari.
Povestea unui tânăr de 31 de ani care şi-a recâştigat viaţa după ce a slăbit 38 de kilograme
Realitatea din cabinetele medicilor arată cazuri din ce în ce mai severe în rândul pacienţilor tineri, accentuate de sedentarismul şi izolarea din ultimii ani.
„M-a impresionat faptul că mulţi tineri se confruntă nu doar cu excesul ponderal, ci şi cu stigmatizarea şi lipsa încrederii în sine. În spatele obezităţii se află adesea factori emoţionali, stres, obiceiuri formate în timp şi lipsa sprijinului. Perioada post-pandemie, marcată de sedentarism şi munca de acasă, a favorizat apariţia unor obiceiuri nesănătoase, ale căror consecinţe le vedem şi astăzi”, precizează medicul.
Obezitate morbidă, hipertensiune arterială, prediabet, steatoză hepatică severă, apnee în somn şi ulcer varicos toate la un singur pacient, în vârstă de doar 31 de ani.
Tânărul a ajuns în cabinetul dr. Alina Păcurari. „Investigaţiile au evidenţiat insulinorezistenţă, prediabet, steatoză hepatică severă, hipertensiune şi apnee în somn”, spune medicul. Era imaginea unei boli care atacase dinamic aproape fiecare sistem al organismului. ,,După 8 luni de schimbare a stilului de viaţă şi tratament medicamentos, a slăbit 38 kg, ulcerul s-a vindecat, iar majoritatea complicaţiilor s-au remis sau s-au ameliorat semnificativ”, a subliniat dr. Alina Păcurari.
Povestea tânărului arată că obezitatea este o boală tratabilă, dar numai dacă este diagnosticată şi abordată la timp.
Tinerii nu vin pentru kilograme în plus, ci pentru complicaţii
Analizele imagistice şi ecografice dezvăluie de cele mai multe ori leziuni organice avansate înainte ca pacientul să aibă simptome acute.
La ecografia abdominală se identifică frecvent steatoza hepatică şi litiaza biliară. Ecografia Doppler venos poate evidenţia insuficienţă venoasă cronică, iar ecografia Doppler carotidian la pacienţii cu dislipidemie arată îngroşarea complexului intimă-media sau plăci de aterom, semne clare ale afectării vasculare precoce.
„Cei mai mulţi tineri nu vin la medic pentru excesul ponderal, ci pentru complicaţiile deja instalate: hipertensiune, diabet, ficat gras sau apnee în somn. Sunt surprinşi când află că principala soluţie este tratarea cauzei, adică scăderea în greutate”, subliniază dr. Păcurari.
Cele mai de temut complicaţii în rândul tinerilor sunt: diabetul zaharat de tip 2 şi rezistenţa la insulină, bolile cardiovasculare (hipertensiune, risc crescut de infarct miocardic şi AVC), steatoza hepatică avansată (care poate evolua spre fibroză şi ciroză), apneea obstructivă în somn, afectarea aparatului locomotor (articulaţii, coloană vertebrală), infertilitatea şi tulburările hormonale
Medicamentele fără dietă şi sport duc la pierderea masei musculare
Căutarea unor soluţii rapide împinge mulţi tineri spre capcanele din mediul online. Promovarea agresivă a dietelor drastice sau procurarea necontrolată a medicamentelor din clasa agoniştilor de receptori GLP-1 fără prescripţie şi fără monitorizare medicală reprezintă un risc major pentru sănătate.
„Din păcate, întâlnesc frecvent tineri care au urmat diete extreme sau recomandări din mediul online, inclusiv automedicaţie cu agonişti GLP-1 fără supraveghere medicală. Aceste practici pot provoca reacţii adverse, deficienţe nutriţionale, pierdere de masă musculară şi întârzierea unui tratament corect. În obezitate nu există soluţii universale, iar tratamentul trebuie individualizat”, avertizează dr. Păcurari.
Avertismentele dr. Alina Păcurari sunt confirmate la cel mai înalt nivel de un nou ghid de consens internaţional, elaborat de Asociaţia Europeană pentru Studiul Obezităţii (EASO), Federaţia Europeană a Asociaţiilor Dieteticienilor (EFAD) şi King's College London, publicat în revista medicală The Lancet Diabetes & Endocrinology.
Experţii atrag atenţia că până la 24–30% din greutatea pierdută prin tratamentele cu agonişti GLP-1 poate fi masă musculară (non-grasă), nu doar grăsime, dacă tratamentul nu este însoţit de un plan nutriţional strict şi antrenamente de forţă. Cercetătorii subliniază că administrarea acestor molecule trebuie făcută exclusiv sub monitorizare medicală multidisciplinară (medic, dietetician, psiholog), cu un aport adecvat de proteine şi exerciţii fizice, pentru a preveni sarcopenia, deficienţele nutriţionale şi riscurile psihologice ce pot apărea odată cu scăderea rapidă în greutate.
„Schimbarea stilului de viaţă rămâne întotdeauna baza tratamentului. Medicaţia este utilă doar atunci când există indicaţie şi completează, fără să înlocuiască, alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică şi schimbările comportamentale”, adaugă medicul.
Remisia complicaţiilor este posibilă
Marea oportunitate în cazul pacienţilor tineri este că organismul păstrează o plasticitate metabolică ridicată. Atunci când intervenţia este corectă şi susţinută, complicaţiile se pot remite aproape complet.
„Scăderea în greutate poate duce la reducerea sau chiar oprirea tratamentului pentru hipertensiune şi diabet, remiterea steatozei hepatice, ameliorarea apneei de somn şi a durerilor articulare, precum şi la o creştere semnificativă a calităţii vieţii”, explică dr. Alina Păcurari.
Medicul are nenumărate exemple din practica medicală. Două sunt extrem de relevante. Un pacient de 27 de ani, diagnosticat cu hipertensiune arterială secundară obezităţii, a slăbit peste 25 kg şi a reuşit, sub supraveghere, să renunţe complet la tratamentul antihipertensiv. O tânără de 29 de ani, cu steatoză hepatică severă şi infertilitate secundară, a pierdut 20 kg în 11 luni. Analizele hepatice s-au normalizat, iar ulterior a obţinut sarcina pe care şi-o dorea de ani de zile.
Componenta psihologică şi abordarea multidisciplinară, esenţiale în obezitate
Scăderea în greutate pe termen lung nu se rezumă doar la număratul caloriilor. Anxietatea, depresia şi izolarea socială creează un cerc vicios în care mâncarea devine un mecanism de coping emoţional.
„Anxietatea, depresia şi izolarea socială influenţează puternic evoluţia bolii. De aceea, colaborarea cu un psiholog, ideal specializat în psihonutriţie, este esenţială pentru identificarea relaţiei emoţionale cu alimentaţia şi menţinerea schimbărilor pe termen lung”, punctează dr. Păcurari.
Secretul pacienţilor care menţin rezultatele pe termen lung constă în schimbarea de paradigmă: obezitatea este o afecţiune cronică ce necesită gestionare pe viaţă.
„Pacienţii care reuşesc pe termen lung înţeleg că obezitatea este o boală cronică şi că succesul nu vine din diete drastice, ci din schimbări mici, constante, susţinute de răbdare, monitorizare medicală şi obiective realiste. Tinerii răspund foarte bine deoarece au un metabolism mai adaptabil, mai puţine complicaţii ireversibile şi o capacitate mai mare de a adopta şi menţine obiceiuri sănătoase pe termen lung”, concluzionează specialistul.
Obezitatea este o boală, nu un eşec personal
Stigma asociată kilogramelor în plus îi determină pe mulţi tineri să amâne vizita la medic ani de zile, timp în care complicaţiile progresează tăcut. Trecerea de la autocritică la acţiune medicală structurată este primul pas spre vindecare.
„Mesajul meu pentru tinerii cu obezitate este simplu: obezitatea este o boală tratabilă, nu un eşec personal, iar cu ajutor medical şi perseverenţă rezultatele pot fi remarcabile”, transmite dr. Alina Păcurari.
(Articol susţinut de MedLife)
Medikatv.ro
