REPORTAJ: Bulevardul Magheru, sub semnul bulinei roşii: Magazine goale, teatre şi librării închise - GALERIE FOTO

Parisul are Champs-Elysee, Barcelona are la Rambla, Londra - Abbey Road, Berlin - Unter den Linden şi lista poate continua. Bucureştiul ar putea să se laude cu Magheru pur şi simplu. Magheru avea şi o galerie de artă, Simeza. Avea şi un teatru, Nottara (la numărul 20), avea şi un cinematograf al Uniunii Cineaştilor, Studio (la numărul 29), însă astăzi toate sunt goale şi au în ferestre un anunţ: "Acest spaţiu este închis pe perioadă nedeterminată”...

Drama #Colectiv a schimbat oameni, percepţii, a traS semnale de alarmă şi a generat şi măsuri. Printre ele, o lege, cea care interzice orice fel de activităţi în spaţii ce reprezintă un pericol pentru cei ce le utilizează fie din postura de angajaţi, fie din aceea de clienţi. Rezultatul: la ferestrele ”blockhaus”-urilor apar bannere galbene cu mesajul "De vânzare”, "De închiriat”. Multe spaţii sunt "amorţite”, altele prăfuite şi cele mai multe "moarte” - nu se ştie dacă cineva va mai locui acolo. Artiştii nu ştiu dacă se mai întorc pe scena de la Nottara, pictorii nu ştiu dacă vor mai expune în Simeza.

Legea 282/2015 din 25 octombrie, care a închis spaţiile din blocurile cu risc de prăbuşire, i-a lăsat pe mulţi chiriaşi pe drumuri. Primăria Capitalei a publicat în 6 noiembrie 2015 o listă actualizată a clădirilor care se pot prăbuşi în cazul unui cutremur, listă reactualizată anul acesta, la sfârşitul lunii februarie.

Consecinţe

Potrivit autorităţilor, cele mai multe clădiri nu au aviz de funcţionare de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cinematografele Scala, Patria şi Studio, toate având adresa pe bulevardul Magheru, funcţionau în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dar şi actorii de la Teatrul Nottara jucau într-un spaţiu dintr-o clădire cu bulină. Consecinţele sunt tot mai neplăcute.

Librăriile s-au închis. Librăria Mihail Sadoveanu ”s-a mutat pe strada Academiei, lângă Arhitectură”, aşa cum anunţă printr-un afiş lipit de geam. ”Optica Medicală” a eliberat spaţiul, dar reducerile de 40% au rămas, scrie la intrare. Lângă Hotel Ambasador, monument construit în 1937-1939 de arhitectul Arghir Culina, este un spaţiu închis, cu uşile vopsite cu lavabilă.

Seria spaţiilor goale continuă. Centrul comercial Pami a avut aceeaşi soartă. ”Cu părere de rău a trebuit să închidem temporar acest restaurant până la consolidarea blocului. Vă aşteptăm în Mall Promenada...”, transmit proprietarii Toan's, local cu mâncare vietnameză. ”De închiriat” este mesajul de pe uşile altui spaţiu.

”Insula de perdele”, aşa se numea un butic, anunţă bucureştenii că ”în această locaţie nu desfăşurăm activităţi cu publicul”. Dar o perdea cu fluturi tot se mai vede în vitrină.

Blocul Aro, acolo unde se întâlneau cinefilii la cinema Patria, este prima construcţie considerată de mari dimensiuni de factură avangardistă din România. A fost construită de arhitectul Horia Creangă (1929-1931) şi este în stil modernist. Monumentul nu are azi expertiza tehnică făcută, iar activitatea cinematografului a fost suspendată. A rămas în vitrină doar Brad Pitt ”Pe malul mării”.

Arta în fereastră

Artiştii plastici nu capitulează şi transmit un ”statement” publicului. Galeria de artă Simeza prezintă în fiecare marţi, de la ora 19.00, ”Arta la fereastră Simeza”: "O sală de expoziţie este locul de întâlnire dintre artist şi lume. Existăm atunci când ne dezvăluim publicului, Fiţi alături de noi într-un protest care doreşte să întărească prin cultură structuri şubrede ale unor clădiri de patrimoniu lăsate prea mulţi ani în aşteptarea restaurării. Proiectul «Arta la fereastră Simeza» este un gest cultural cu implicare civică prin care vă prezentăm în fiecare săptămână, la geamul galeriei, lucrările unor artişti, pentru a păstra continuitatea acestui spaţiu expoziţional deschis încă din 1960”.

Una dintre cele mai importante instituţii teatrale din Capitală este ”Nottara”. Astăzi, ”noul nostru sediu stabil e internetul” (nottara.ro)", este anunţul de la intrare. Spectacolele se desfăşoară în mai multe spaţii din oraş, dar bilete pot fi cumpărate tot de la vechiul sediu de pe bulevardul Magheru. Vânzatoarea nu pare speriată de faptul că lucrează într-o clădire cu bulină şi se închide bine înăuntru.

Un alt loc care încă nu a ”murit” pe Magheru este Librăria Papirus. Este chiar înţesată cu cărţi, iar cumpărătorii îi trec pragul constant. ”Ce faceţi, doamnă?”, întreabă o clientă obişnuită. ”Bine că sunteţi pe loc!”, vine răspunsul de la aceeaşi persoană. ”Deocamdată!”, este replica librarului. ”De ce nu? Nu vedeţi că nu mută pe nimeni!”, mai spune cumpărătoarea. În acelaşi imobil mai funcţionează, în pofida noii legi, şi alte societăţi.

Cea mai dezolantă privelişte este, fără îndoială, la ”Coloanele” din Piaţa Romană. Foste magazine au uşile ferecate, un centru de fotocopiere acte nu mai are firmă, un celebru magazin de gablonţuri a închis şi el, iar librăria s-a mutat. Singurele care supravieţuiesc printre coloanele pline de afişe rupte sunt plăcintăriile, însă animaţia din jurul lor face, prin contrast, şi mai trist peisajul din jur.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.