Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, prezentat, joi, de vicepreşedinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, include, între altele, „Agenda profesorilor europeni”, prin care statele membre UE sunt îndemnate să elaboreze strategii care să abordeze în mod cuprinzător deficitul de cadre didactice şi să le ofere acestora condiţii de lucru atractive şi cu „sarcini administrative” mai reduse, pentru a avea mai mult timp în care să interacţioneze cu elevii. Propunerile au fost făcute în contextul în care 25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice şi doar unu din cinci profesori din UE crede că vocea sa este auzită şi că poate influenţa politicile educaţionale. La nivel naţional, cele mai recente date arată că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, scădere suprapusă cu creşterea de 20.000 a numărului de elevi, prima raportată din 2020, scăderea tarifului la plata cu ora şi creşterea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice.
Pachetul UE pentru educaţie şi competenţe conţine şi soluţiile propuse pentru a oferi condiţii de lucru mai bune pentru profesori şi, implicit, rezultate la învăţătură mai bune pentru elevi, în contextul în care 25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice şi doar unu din cinci profesori din UE crede că vocea sa este auzită şi că poate influenţa politicile educaţionale.
La nivel naţional, cele mai recente date arată că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, scădere suprapusă cu creşterea de 20.000 a numărului de elevi, prima raportată din 2020, scăderea tarifului la plata cu ora şi creşterea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice.
Una dintre soluţiile propuse este Agenda Profesorilor Europeni, ale cărei obiective sunt îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale profesorilor, precum şi atragerea şi păstrarea în sistemul educaţional a dascălilor buni, prin stimularea investiţiilor în educaţie ale statelor membre.
"Propunerea subliniază necesitatea creării unor condiţii de muncă atractive şi a unei recunoaşteri adecvate a responsabilităţilor cadrelor didactice, precum şi necesitatea reducerii sarcinilor administrative ale cadrelor didactice pentru a le permite să dispună de mai mult timp pentru a interacţiona cu elevii", subliniază Roxana Mânzatu.
Totodată, adaugă sursa citată, sunt necesare flexibilizarea carierelor şi atragerea unor grupuri "subreprezentate", dar şi consolidarea formării iniţiale a cadrelor didactice, a integrării profesionale şi a dezvoltării profesionale continue, care să ajute cadrele didactice şi conducerea şcolilor să poată face faţă provocărilor legate de inteligenţa artificială, transformarea digitală şi clasele din ce în ce mai diverse.
De asemenea, noile politici europene în privinţa educaţiei au în vedere să implice mai strâns cadrele didactice şi pe reprezentanţii acestora în elaborarea politicii educaţionale.
"Agenda vizează transformarea digitală prin tehnologiile AI: profesorii vor fi implicaţi în dezvoltarea utilizării responsabile a AI pentru învăţare, precum şi a instrumentelor digitale care vor reduce birocraţia în educaţie", notează sursa citată.
Conform aceleiaşi surse, dialogul este o valoare fundamentală, motiv pentru care Agenda prevede ca, de două ori pe an, partenerii sociali din sistemele educaţionale şi reprezentanţii profesorilor să ia parte la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educaţie şi Formare, identificând priorităţile şi provocările, precum şi măsurile concrete care trebuie implementate.
O altă soluţie vizează Academiile Profesorilor 2.0, program prin care cadrele didactice aflate la început de carieră vor primi sprijin pentru lucrul la clasă. Profesorii vor fi implicaţi şi în dezvoltarea unor instrumente digitale care să reducă timpul alocat sarcinilor administrative.
"Academiile pentru profesori 2.0, finanţate prin programul Erasmus+, vor fi consolidate şi reorientate în 2027 pentru a obţine rezultate mai bune în domeniile în care nevoile sunt cele mai mari. Acestea vor oferi formare iniţială şi continuă de înaltă calitate pentru profesori, în special pentru profesorii debutanţi şi directorii de şcoli, mai ales în următoarele domenii: utilizarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale (IA) centrată pe copil; predarea în clase diverse; gestionarea mediilor complexe din sala de clasă; conducerea colaborativă; democraţia şi rezilienţa", a precizat Mânzatu.
În ceea ce priveşte mobilitatea europeană a profesorilor, Mânzatu spune că aceasta poate fi realizată prin acordarea unor facilităţi specifice de către administraţiile naţionale şi prin eliminarea birocraţiei "din procedurile de portabilitate prin Actul de Portabilitate a Competenţelor", pe care l-a propus "încă din luna septembrie", aşa încât profesorii să fie încurajaţi să predea în regiuni dezavantajate.
Medikatv.ro
