Statele memebre ale Uniunii Europene şi-au propus ca până în 2030 ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică şi ştiinţe să scadă sub 15 %, în contextul în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani şi circa jumătate dintre cei români nu ating nivelul minim de competenţă la citire şi matematică. De asemenea, CE îşi propune să reducă ponderea elevilor din clasa a VIII-a cu rezultate slabe în domeniul competenţelor informatice şi al alfabetizării informaţionale la sub 15% până în 2030.
Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat, joi, Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, printre măsurile propuse fiind realizarea Alianţelor Şcolare Europene, prin care şcoli şi autorităţi şcolare din mai multe ţări să beneficieze de granturi ca să dezvolte metode eficiente şi testate pentru îmbunătăţirea unei competenţe de bază, spre exemplu, cititul.
"Fiecare Alianţă de şcoli din Europa va alege cel puţin una dintre cele cinci competenţe de bază - citire şi scriere, matematică, ştiinţe, competenţe digitale şi civice. Şcolile vor compara rezultatele şi vor împărtăşi metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a precizat Mânzatu.
Obiectivele UE privind competenţele de bază până în 2030 vizează scăderea sub 15% a ponderii elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică şi ştiinţe, dar şi a elevilor din clasa a VIII-a cu rezultate slabe în domeniul competenţelor informatice şi al alfabetizării informaţionale. De asemenea, statele membre UE mai ţintesc creşterea ponderii elevilor de 15 ani cu performanţe de vârf la citire, matematică şi ştiinţe la cel puţin 12 % şi creşterea ponderii celor proveniţi din medii socio-economice defavorizate cu rezultate bune la cel puţin una dintre disciplinele citire, matematică sau ştiinţe la cel puţin 25 %.
„Comisia solicită statelor membre să facă din aceste obiective o prioritate naţională, să stabilească modul în care intenţionează să le îndeplinească şi să asigure monitorizarea acestora prin intermediul Semestrului european”, a afirmat sursa sursa citată.
Ce sunt Alianţele Şcolare Europene
Potrivit aceleiaşi surse, Alianţele Şcolare Europene sunt noi parteneriate transfrontaliere pe termen lung între şcoli şi autorităţile şcolare din diferite state membre, axate pe îmbunătăţirea performanţelor în cel puţin o competenţă de bază, prin cooperare practică şi rezultate măsurabile.
„Acestea au scopul de a ajuta şcolile să identifice provocările urgente, să pună în aplicare planuri de îmbunătăţire şi să disemineze pe scară mai largă practicile eficiente. Alianţele sunt concepute pentru a accelera extinderea la scară mai largă a practicilor care dau rezultate. Se aşteaptă ca autorităţile şcolare să se implice încă de la început, astfel încât abordările de succes să poată fi transferate către alte şcoli. Programul Erasmus+ se pregăteşte deja pentru lansarea Alianţelor şcolare europene, oferind sprijin dedicat şcolilor şi autorităţilor şcolare în 2027. Pe viitor, ambiţia este de a crea până la 100 de noi alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a subliniat Roxana Mânzatu.
Vicepreşedinta Comisiei Europene a explicat că noua Reţea UE de servicii de consiliere şi sprijin va reuni agenţii şi organisme din statele membre, având misiunea de a ajuta şcolile să se îmbunătăţească prin sprijin practic, bazat pe dovezi. Aceasta se va concentra pe patru domenii: conducerea şi managementul şcolar, bunăstarea socio-emoţională, inteligenţa artificială - pregătirea digitală şi implicarea părinţilor şi a comunităţii.
Servicii de consiliere şi sprijin
„Reţeaua va conecta serviciile naţionale şi regionale pentru a pune în comun expertiza la nivelul UE, pentru a contribui la furnizarea de îndrumare personalizată şi pentru a consolida capacitatea sistemelor de sprijin regionale şi locale. Serviciile naţionale includ, de obicei, agenţii guvernamentale, inspectorate sau, în unele cazuri, centre specializate de cunoştinţe şi resurse”, a precizat Mânzatu.
Reţeaua va fi lansată în 2027, va conecta serviciile naţionale de sprijin şi va începe pregătirea la nivel regional. Primele 30 de servicii regionale vor fi finanţate prin programul Erasmus+ începând din 2028.
În legătură cu modul în care va contribui Reţeaua de servicii de consiliere şi sprijin la consolidarea competenţelor de bază ale elevilor, Mânzatu a spus că, dincolo de sala de clasă, competenţele de bază sunt influenţate de bunăstarea elevilor, de sănătatea lor mintală, de siguranţa online, precum şi de sprijinul pe care îl primesc acasă şi în cadrul comunităţii mai largi.
„De exemplu, rezultatele recente ale studiului PISA arată o scădere a implicării familiei în procesul de învăţare al elevilor. Obstacole precum dezinteresul, hărţuirea cibernetică şi implicarea limitată a părinţilor nu pot fi abordate doar de către şcoli. Reţeaua de servicii de consiliere şi sprijin va ajuta furnizorii de servicii educaţionale şi conducătorii şcolilor să acopere acest decalaj, construind parteneriate cu părinţii şi familiile, întreprinderile, universităţile, serviciile sociale şi de sănătate, precum şi cu comunitatea mai largă”, a explicat Mânzatu.
Reţeaua europeană de sprijin şi consiliere va putea fi operaţională în primul trimestru din 2027, cu proiecte-pilot finanţate prin Erasmus+ în 30 de regiuni, prin care profesorii şi directorii vor putea cere îndrumare pentru sprijinul emoţional al elevilor, colaborarea cu părinţii şi folosirea inteligenţei artificiale la clasă.
În România, patru şcoli din judeţele Buzău şi Vâlcea participă la etapa-pilot a Alianţelor Şcolilor Europene, finanţată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
În privinţa copiilor defavorizaţi, CE solicită statelor membre să consolideze condiţiile la nivel de sistem aşa încât copiii defavorizaţi să beneficieze de acces egal la o educaţie de calitate, la sprijin adecvat şi la oportunităţi semnificative de participare şi implicare.
„Propunerea subliniază necesitatea eliminării barierelor, fie ele fizice, sistemice sau pedagogice, îmbunătăţirii competenţelor de bază în sala de clasă, de exemplu, prin identificarea timpurie a dificultăţilor de învăţare, sprijinul ţintit şi mediile de învăţare incluzive, cu scopul de a preveni rămânerea în urmă sau excluderea copiilor şi o cooperare mai strânsă între şcoli, familii şi comunităţi, în special cele care se confruntă cu bariere sociale sau economice, pentru a participa activ la educaţia copiilor lor şi a colabora îndeaproape cu profesorii”, a mai precizat sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, este important ca investiţiile să fie acordate cu prioritate în şcolile defavorizate, inclusiv în regiunile rurale şi izolate, precum şi în zonele urbane defavorizate
Medikatv.ro
