Comisia Europeană lansează Pachetul pentru educaţie şi competenţe, care propune Alianţe Şcolare şi certificare în IA, în contextul în care o treime dintre elevii europeni şi circa jumătate dintre cei români nu ating nivelul minim la citire şi matematică

Aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competenţă la citire, iar o proporţie similară se înregistrează la matematică, în timp ce în România 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire. În acest context, Comisia Europeană a elaborat Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, ale cărui priorităţi sunt consolidarea cititului, matematicii şi ştiinţelor, dezvoltarea unei infrastructuri digitale mai sigure în şcoli, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru profesori şi modernizarea învăţământului profesional şi tehnic. CE propune, printre altele, Alianţele Şcolare Europene, prin care şcoli din mai multe ţări să primească un grant de un milion de euro ca să dezvolte metode eficiente pentru îmbunătăţirea unei competenţe de bază şi testarea certificatului de competenţe în inteligenţă artificială pentru elevii de 15 ani, care vor învăţa să verifice răspunsurile generate de IA, să îi înţeleagă limitele şi să o folosească responsabil.

Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat, joi, Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, în contextul în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competenţă la citire, iar o proporţie similară se înregistrează la matematică. În România, aproximativ 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire.

"Fiecare tânăr european trebuie să poată creşte într-un viitor în care materia de bază va fi schimbarea", a afirmat Mânzatu.

Potrivit acesteia, Pachetul pentru Educaţie şi Competenţe este parte a Uniunii Competenţelor şi conţine două propuneri de recomandare a Consiliului UE şi o iniţiativă de creare a unui Consorţiu pentru infrastructură digitală europeană în educaţie, iar Strategia europeană pentru educaţie şi formare profesională însoţeşte Pachetul.

Priorităţile pachetului sunt consolidarea competenţelor de bază, precum citirea, matematica şi ştiinţele, dezvoltarea unei infrastructuri digitale europene pentru şcoli şi utilizarea sigură a inteligenţei artificiale în educaţie, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, a pregătirii şi a sprijinului oferit profesorilor şi modernizarea învăţământului profesional şi tehnic, astfel încât tinerii să îl aleagă cu încredere, ca primă opţiune.

Competenţe de bază mai bune

Printre măsurile propuse se numără Alianţele Şcolare Europene, prin care şcoli şi autorităţi şcolare din mai multe ţări o să primească un grant de un milion de euro ca să dezvolte metode eficiente şi testate pentru îmbunătăţirea unei competenţe de bază (spre exemplu, cititul).

"Fiecare Alianţă de şcoli din Europa va alege cel puţin una dintre cele cinci competenţe de bază - citire şi scriere, matematică, ştiinţe, competenţe digitale şi civice. Şcolile vor compara rezultatele şi vor împărtăşi metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianţe în fiecare an. În România, patru şcoli din judeţele Buzău şi Vâlcea participă la etapa-pilot a Alianţelor Şcolilor Europene, finanţată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+", a explicat Mânzatu.

Reţeaua europeană de sprijin şi consiliere va putea fi operaţională în primul trimestru din 2027, cu proiecte-pilot finanţate prin Erasmus+ în 30 de regiuni, prin care profesorii şi directorii vor putea cere îndrumare pentru sprijinul emoţional al elevilor, colaborarea cu părinţii şi folosirea inteligenţei artificiale la clasă.

Certificat de competenţe în IA

Eurostat arată că 63,8% dintre tinerii de 16-24 de ani din UE au folosit inteligenţa artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc un chatbot AI ca să înveţe cel puţin o dată pe săptămână.

Potrivit vicepreşedintei CE, Comisia Europeană mai propune testarea unui certificat de competenţe în inteligenţa artificială pentru elevii de 15 ani, începând cu anul şcolar 2027-2028. Aceştia vor învăţa să verifice răspunsurile generate de IA, să îi înţeleagă limitele şi să o folosească responsabil.

"Pentru prima dată, statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educaţie la nivel european, prin Consorţiul pentru o infrastructură digitală europeană în Educaţie (EDU-EDIC): vor testa împreună tehnologii de vârf, vor verifica modul în care platformele lor educaţionale pot face schimb de informaţii şi vor stabili metode clare de protecţie a datelor elevilor. Avem în vedere dezvoltarea unui ecosistem de sprijin educaţional: instrumentele validate şi soluţiile inovative ale EDU-EDIC vor fi implementate în cadrul Alianţelor Şcolilor Europene, pentru dezvoltarea competenţelor de bază", a explicat sursa citată.

Mânzatu a adăugat că, începând de anul viitor, va fi testat Certificatul de competenţe în domeniul inteligenţei artificiale pentru elevii de 15 ani, care vor învăţa să verifice răspunsurile primite, să recunoască manipularea şi să decidă când să lucreze fără inteligenţa artificială.

"În 2027, Comisia va propune şi un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Şcolile şi familiile vor putea conveni asupra unor reguli privind timpul petrecut în faţa ecranelor, siguranţa online şi echilibrul dintre activităţile digitale şi cele fără ecran", a afirmat vicepreşedinta CE.

Condiţii de lucru mai bune pentru profesori

De asemenea, Pachetul european pentru educaţie şi competenţe conţine şi soluţiile propuse pentru a oferi condiţii de lucru mai bune pentru profesori şi, implicit, rezultate la învăţătură mai bune pentru elevi, în contextul în care 25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice şi doar unu din cinci profesori din UE crede că vocea sa este auzită şi că poate influenţa politicile educaţionale.

La nivel naţional, cele mai recente date arată că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, scădere suprapusă cu creşterea de 20.000 a numărului de elevi, prima raportată din 2020, scăderea tarifului la plata cu ora şi creşterea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice.

Una dintre soluţiile propuse este Agenda Profesorilor Europeni, ale cărei obiective sunt îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale profesorilor, precum şi atragerea şi păstrarea în sistemul educaţional a dascălilor buni, prin stimularea investiţiilor în educaţie ale statelor membre.

"Agenda vizează transformarea digitală prin tehnologiile AI: profesorii vor fi implicaţi în dezvoltarea utilizării responsabile a AI pentru învăţare, precum şi a instrumentelor digitale care vor reduce birocraţia în educaţie", notează sursa citată.

Conform aceleiaşi surse, dialogul este o valoare fundamentală, motiv pentru care Agenda prevede ca, de două ori pe an, partenerii sociali din sistemele educaţionale şi reprezentanţii profesorilor să ia parte la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educaţie şi Formare, identificând priorităţile şi provocările, precum şi măsurile concrete care trebuie implementate.

O altă soluţie vizează Academiile Profesorilor 2.0, program prin care cadrele didactice aflate la început de carieră vor primi sprijin pentru lucrul la clasă. Profesorii vor fi implicaţi şi în dezvoltarea unor instrumente digitale care să reducă timpul alocat sarcinilor administrative.

În ceea ce priveşte mobilitatea europeană a profesorilor, Mânzatu spune că aceasta poate fi realizată prin acordarea unor facilităţi specifice de către administraţiile naţionale şi prin eliminarea birocraţiei "din procedurile de portabilitate prin Actul de Portabilitate a Competenţelor", pe care l-a propus "încă din luna septembrie", aşa încât profesorii să fie încurajaţi să predea în regiuni dezavantajate.

Strategia pentru educaţie şi formare profesională

Pe lângă cele trei obiective prioritare care vizează competenţe de bază mai bune pentru fiecare elev, condiţii de lucru mai bune pentru toţi profesorii şi tehnologii digitale mai sigure în şcoli, o a patra prioritate este Strategia europeană pentru educaţie şi formare profesională, care va putea sprijini firmele mici să se implice în programe de ucenicie împreună cu organizaţiile educaţionale.

"În 2025, doar 9,1% dintre absolvenţii recenţi de învăţământ profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 şi 34 de ani, făcuseră cel puţin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Media UE era de 66%", a precizat Roxana Mânzatu.

Potrivit vicepreşedintei CE, obiectivele strategiei sunt îmbunătăţirea calităţii şi agilităţii învăţământului profesional şi tehnic, mobilizarea potenţialului său pentru sectoarele strategice ale economiei şi pentru tranziţiile pe piaţa muncii, precum şi stabilirea unui sistem educaţional profesional mai deschis şi mai interconectat.

"Încă de anul viitor, vom testa un accelerator european de formare sectorială, în care furnizorii de formare ar putea introduce cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competenţe noi. Mecanicul auto de astăzi lucrează cu diagnosticare computerizată, senzori, electronică, sisteme de control şi tehnologii care se schimbă rapid. Într-un atelier auto, un curs de formare sectorială ar putea pregăti un viitor mecanic să utilizeze cele mai noi tehnologii", a explicat Mânzatu.

În 2024, administraţiile publice din UE au investit 860 de miliarde de euro în educaţie

Roxana Mânzatu a mai spus că în UE, doar statele membre decid programa şcolară şi doar ele au competenţe exclusive asupra finanţării sistemului educaţional şi asupra modului în care organizează şcolile.

"În 2024, administraţiile publice din UE au investit 860 de miliarde de euro în educaţie, echivalentul a 4,8% din PIB-ul Uniunii şi a 9,7% din cheltuielile publice. Conform atribuţiilor sale, Uniunea sprijină cooperarea şi finanţează proiecte comune. Aproximativ 150 de miliarde de euro sunt deja investiţi pentru finanţarea educaţiei şi a competenţelor prin programele europene din exerciţiul financiar 2021-2027, inclusiv Erasmus+ şi Fondul Social European Plus", a mai spus Mânzatu.