Adrian Ţuţuianu, şeful AEP, respinge marţi acuzaţiile PNL şi USR că a început ofensiva pentru blocarea unei alianţe a celor două partide, el arătând că Autoritatea nu se implică în opţiunile, strategiile sau înţelegerile politice ale partidelor.
"Am luat act de declaraţiile celor doi deputaţi USR şi PNL şi de limbajul folosit la adresa preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Înţeleg să nu răspund în aceeaşi manieră, şi aleg să fiu civilizat şi profesionist. Atitudinea şi declaraţiile mele reflectă principiile de imparţialitate şi neutralitate care guvernează activitatea Autorităţii Electorale Permanente, prin menţinerea unei conduite obiective, echilibrate şi lipsite de orice formă de subiectivism sau părtinire", a scris preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, după ce PNL şi USR l-au acuzat că a început ofensiva pentru blocarea unei alianţe PNL-USR.
Ţuţuianu arată că revizuirea cadrului normativ privind partidele politice urmăreşte adaptarea legislaţiei la evoluţiile administrative şi judiciare din ultimele două decenii la jurisprudenţa europeană şi la noile cerinţe de digitalizare şi transparenţă.
"Iniţiativa se înscrie în sfera atribuţiilor legale ale AEP şi a responsabilităţii instituţionale de îmbunătăţire a cadrului normativ, cu respectarea legalităţii, imparţialităţii, neutralităţii şi autonomiei partidelor politice. Proiectul a fost prezentat şi supus consultării partidelor parlamentare şi neparlamentare, propunerile formulate urmând să fie analizate şi valorificate în forma finală. Fundamentarea acestuia are în vedere liniile directoare de conduită şi recomandările OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia, precum şi jurisprudenţa relevantă, inclusiv Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 37/2022. Demersul vizează clarificarea şi sistematizarea normelor privind constituirea, organizarea şi funcţionarea partidelor politice, cu respectarea statutului acestora de persoane juridice de drept privat, a rolului lor de utilitate publică şi a funcţiei esenţiale în viaţa democratică", precizează preşedintele AEP:
Adrian Ţuţuianu mai afirmă că înregistrarea partidelor politice intră în competenţa autorităţilor electorale, în numeroase state cu tradiţie democratică, aşa cum sunt Irlanda, Malta, Ţările de Jos, Suedia şi provincia Quebec (Canada). De asemenea, în numeroase state, precum Austria, Croaţia, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia şi Spania, înregistrarea partidelor politice sau administrarea registrului acestora intră în competenţa unor autorităţi administrative centrale.
"Organizarea instituţională în materie de înregistrare a partidelor politice diferă de la un stat la altul, în funcţie de cadrul constituţional şi legislativ propriu. Aceste realităţi sunt uşor de verificat printr-o minimă documentare, iar afirmaţiile formulate fără o raportare la modelele europene şi internaţionale sunt lipsite de fundament", explică şeful AEP.
Ţuţuianu mai menţionează că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat oportunitatea acestei soluţii, în scopul degrevării Tribunalului Bucureşti de o parte dintre cauzele şi procedurile specifice în materia partidelor politice: "(…) În acelaşi sens, existenţa unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluţionate, în primă etapă, de autorităţi sau structuri administrative, soluţiile pronunţate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanţei judecătoreşti (…)".
"Procedura de înregistrare presupusă în proiect este transparentă, clară şi supusă controlului judecătoresc exercitat de Curtea de Apel Bucureşti, ceea ce asigură garanţiile legale şi posibilitatea verificării legalităţii acesteia. Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă, care nu se află în subordinea niciunei alte autorităţi publice, autonomia sa presupunând exercitarea atribuţiilor în mod independent, fără ingerinţe sau dispoziţii din partea altor instituţii. În acest context, orice acuzaţie privind existenţa unor instrucţiuni, presiuni sau influenţe asupra AEP este ireală", mai spune Adrian Ţuţuianu.
Potrivit acestuia, Autoritatea Electorală Permanentă a identificat, în urma unei analize a sistemului electoral din România şi a experienţei alegerilor din 2024 şi 2025, necesitatea reformării cadrului electoral. Aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa conducerii Parlamentului şi a tuturor partidelor politice.
"Prin urmare, nu vorbim despre o iniţiativă apărută peste noapte sau despre o decizie lipsită de fundament, ci despre o măsură necesară, semnalată oficial. Înainte de a ameninţa cu plângeri penale pentru delapidare, cei doi parlamentari ar trebui să înţeleagă foarte bine despre ce este vorba şi să vină cu argumente juridice concrete. Altfel riscă să transforme o dezbatere serioasă într-o demonstraţie de lipsă totală de înţelegere a subiectului. AEP a precizat în repetate rânduri că nu a avut şi nu are în vedere promovarea vreunui proiect de lege prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă. Reglementările propuse în materia partidelor politice şi a legislaţiei electorale sunt de domeniul legii organice, motiv pentru care adoptarea acestora presupune parcurgerea procedurii legislative parlamentare şi dezbaterea lor în Parlament. De altfel, nici AEP şi nici Guvernul nu au susţinut promovarea acestor reglementări prin ordonanţe de urgenţă, orice afirmaţie contrară fiind lipsită de suport factual. Îi invit, aşadar, pe cei doi deputaţi, precum şi pe toţi cei care formulează astfel de acuzaţii, să parcurgă proiectul revizuit şi să analizeze conţinutul acestuia înainte de a face declaraţii publice, astfel încât opiniile exprimate să se bazeze pe informaţii corecte, complete şi pe o reală cunoaştere a demersului legislativ", spune Ţuţuianu.
El mai afirmă că "apariţia unei eventuale alianţe PNL-USR, la care fac referire cei doi parlamentari nu reprezintă şi nu poate reprezenta o preocupare pentru AEP".
"Autoritatea nu se implică în opţiunile, strategiile sau înţelegerile politice ale partidelor. Instituţia este preocupată exclusiv de asigurarea respectării cadrului legal privind constituirea, organizarea şi funcţionarea partidelor şi alianţelor politice, în condiţiile prevăzute de lege. AEP îşi exercită atribuţiile în mod imparţial şi neutru, fără a favoriza sau dezavantaja vreo formaţiune politică, indiferent de orientarea, reprezentativitatea sau alianţele în care aceasta alege să se asocieze", menţionează Ţuţuianu.
Adrian Ţuţuianu arată că, dincolo de aspectele instituţionale, nu a fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală.
"Resping cu tărie atacul lansat la adresa mea de către Alexandru Dimitriu (USR) şi Alexandru Moraru (PNL). De-a lungul activităţii mele în administraţie şi politică, am urmărit respectarea legii, promovarea interesului public şi am exercitat cu deplină responsabilitate mandatele încredinţate de către cetăţeni prin vot. Parcursul meu profesional este public şi transparent: am fost ales senator şi preşedinte al Consiliului Judeţean, inclusiv în sistemul votului uninominal, în care legitimitatea mandatului se construieşte prin votul direct acordat candidatului. Aceste rezultate reprezintă expresia încrederii cetăţenilor şi a responsabilităţii asumate în funcţiile publice deţinute. Cred cu tărie că funcţiile de demnitate publică ne obligă pe toţi la responsabilitate, în primul rând faţă de adevăr, atunci când facem declaraţiile publice", afirmă Ţuţuianu.
Şeful AEP mai declară că litigiile în care sunt implicate persoane din cadrul AEP au la bază situaţii şi împrejurări anterioare preluării mandatului său, nefiind generate de activitatea desfăşurată în timpul actualului mandat.
"Nu mă aflu în conflict cu niciun angajat al instituţiei şi nu am urmărit niciodată crearea unor astfel de situaţii. Ceea ce le-am solicitat colegilor mei a fost şi rămâne să dea dovadă de corectitudine, seriozitate, profesionalism şi responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor, astfel încât, prin efort comun, să construim o instituţie performantă, respectată şi de care să fim cu toţii mândri. Domnul Alexandru Moraru ar fi trebuit să aibă cunoştinţă şi de declaraţiile preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, care a vorbit recent despre necesitatea unei reforme profunde a Autorităţii Electorale Permanente. Dezbaterile parlamentare privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Autorităţii vor reprezenta un prilej concret de a vedea în ce măsură declaraţiile publice privind reforma se regăsesc şi în acţiuni. Sper ca toate formaţiunile politice care susţin public necesitatea reformei instituţionale să contribuie în mod consecvent la realizarea acesteia, deoarece credibilitatea unui asemenea discurs se confirmă prin fapte, nu doar prin declaraţii. În caz contrar, diferenţa dintre angajamentele publice şi susţinerea efectivă a reformei va deveni evidentă", arată Ţuţuianu.
Şeful AEP încheie dreptul la replică cu o expresie atribuită lui Sofocle: "Butoaiele goale fac gălăgie multă", care îşi găseşte echivalente şi în cultura populară românească.
Vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru a susţinut că Autoritatea Electorală Permanentă condusă de social-democratul Adrian Ţuţuianu a început ofensiva pentru blocarea unei alianţe PNL-USR, el acuzând PSD că pune piedici unei asemenea construcţii înainte ca aceasta să prindă contur. "Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de PSD-istul Adrian Ţuţuianu, a început deja ofensiva pentru blocarea unei eventuale alianţe PNL-USR. Cei de la PSD înţeleg foarte bine ce ar putea însemna o asemenea construcţie politică pentru ei în 2028 şi încearcă să-i pună piedici înainte ca ea să prindă contur", a scris pe Facebook Alexandru Muraru.
El a precizat că PNL nu acceptă ca regulile privind înfiinţarea partidelor, radierea lor sau dreptul de asociere în alianţe politice să fie stabilite printr-un proiect promovat de o instituţie controlată politic şi iniţiat de un guvern PSD.
Muraru consideră că legislaţia electorală trebuie modificată în Parlament, printr-o dezbatere transparentă, cu participarea tuturor partidelor parlamentare.
Medikatv.ro
