Progamul de guvernare al PSD în domeniul justiţiei prevede modificarea legislaţiei, pentru a împiedica "apariţia exceselor sau abuzurilor”, dezbateri privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraţilor, modificarea Legii răspunderii ministeriale şi a celei privind răspunderea în administraţia publică, precum şi continuarea proiectului "Cartierul pentru Justiţie" din Bucureşti, anunţat din decembrie 2014.
La Capitolul "Justiţie” din Programul de guvernare, PSD are ca obiective modernizarea, începând din 2017, a legislaţiei privind sistemului judiciar, pentru a fi asemănătoare cu cele din statele membre ale UE, dar şi pentru a "împiedica astfel apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului”.
Aplicarea de îndată a deciziilor Curţii Constituţionale şi iniţierea dezbaterilor privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraţilor, a modificării Legii răspunderii ministeriale, precum şi a răspunderii celor din administraţia publică, sunt alte obiective din Programul de guvernare al PSD.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Noul Guvern ar urma să semneze un Memorandum privind modul în care reprezentanţii celor trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, să aibă un dialog permanent.
De asemenea, Ministerul Justiţiei ar urma să constituie un compartiment special care, în cooperare cu toate profesiile juridice, să evalueze legislaţia şi să o reaşeze „pe alte baze, începând de la studiile de impact până la cunoaşterea legii de către cetăţeni şi aplicarea de către autorităţile publice”. Acest compartiment va urmări restrângerea numărului de acte normative şi corelarea cu legislaţia europeană, dar şi codificarea pe domenii de activitate şi „eliminarea normelor metodologice din legi”.
PSD readuce în atenţie şi proiectul „Cartierul pentru Justiţie - Justice District din Bucureşti”, anunţat din decembrie 2014 de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Robert Cazanciuc. Conform acestui proiect, pe un teren de pe Bulevardul Unirii trebuia să fie construit Cartierul pentru Justiţie, unde să aibă sediile Curtea de Apel Bucureşti, judecătoriile sectoarelor 2 şi 5, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Institutul Naţional al Magistraturii, Inspecţia Judiciară. Proiectul, estimat atunci la 270 de milioane de euro, avea ca sursă de finanţare bugetul Ministerului Dezvoltării, condus la acel moment de Liviu Dragnea, iar lucrările trebuiau începute în 2015 şi finalizate în cinci ani.
În Programul de guvernare se arată că realizarea Cartierului pentru Justiţie va soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor şi parchetelor din Capitală, iar acest proiect ar urma să fie derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei şi ministerul Culturii.
În ce priveşte accesul la justiţie, Programul de guvernare vizează implementarea la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic, pentru a se reduce costurile de administare a instanţelor cu hârtia, spaţiile de arhivare şi costurile de deplasare şi copiere suportate de persoane şi companii.
Noul Guvern vrea şi reducerea taxelor judiciare de timbru, pentru a stimula introducerea în circuitul civil a imobilelor a căror situaţie juridică este neclară ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesoluţionării unor partaje.
De asemenea, din bugetul Ministerului Justiţiei ar urma să fie suportate onorariile avocaţilor care vor acorda consultaţii celor care îndeplinesc condiţiile pentru ajutor public judiciar, iar în acest sens urmează să fie revizuit cadrul legal, pentru a facilita astfel accesul la justiţie şi degrevarea instanţelor de judecată.
În ce priveşte scăderea duratei proceselor şi degrevarea instanţelor, noul Guvern propune continuarea procesului de rearondare teritorială, în cazul instanţelor supraîncărcate cu dosare, la unele media de dosare de soluţionat pe judecător ajungând la 2.000.
Pentru degrevarea instanţelor care au foarte multe dosare de soluţionat, în Programul de guvernare se propune profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de soluţionare a conflictelor, cum ar fi medierea şi arbitrajul precum şi încurajarea utilizării procedurilor notariale.
Noul Guvern îşi propune şi consultarea reprezentanţilor sistemului judiciar în vederea identificării şi modificării acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară, precum şi publicarea practicii judecătoreşti relevante pe paginile de internet ale instanţelor de judecată.
Programul de guvernare prevede şi degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de dosare din materia contenciosului administrativ, pentru ca aceasta să-şi poată îndeplini rolul constituţional de unificator al practicii judiciare.
La nivelul instanţelor din capitalele de judeţ, PSD vrea continuarea programului de investiţii în 25 de sedii pentru instanţe şi 15 sedii pentru parchete, aşa cum a fost prevăzut în Memorandumul adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014.
În document se mai arată că se vor aloca 10% din taxele judiciare pentru nevoile de administrare a instanţelor de judecată.
Programul de guvernare mai prevede suplimentarea personalului din instanţe, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5 - 2 grefieri/judecător, în acord cu standardele europene, pentru a nu mai fi situaţii în care procesele sunt soluţionate într-un an, iar comunicarea soluţiilor să dureze tot un an.
În ce priveşte sistemul penitenciar, noul Guvern vrea continuarea proiectului de investiţii în penitenciare şi de modernizare şi extindere, acolo unde este posibil, în condiţiile în care acum sistemul este învechit şi nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, iar la CEDO sunt aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea condiţiilor de detenţie.
În Programul de guvernare mai sunt prevăzute consolidarea sistemului de probaţiune, ca măsură de reducere a numărului celor din penitenciare şi aplicarea Strategiei de reintegrare socială a deţinuţilor, elaborată pentru perioada 2015-2019, care ar putea reduce recidiva de la 40% la 30%.
Noul Guvern îşi propune şi reînfiinţarea Institutului Român de Criminologie, ca instituţie independentă, care, împreună cu Ministerul Justiţiei, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul, reprezentanţii sistemului judiciar şi facultăţile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală, astfel încât să se evite conflictul cu textele constituţionale referitoare la drepturi fundamentale.
În ce priveşte justiţia pentru mediul de afaceri, prin Programul de guvernare se propune extinderea numărului de instanţe specializate în materie comercială de la trei (Cluj, Piteşti şi Târgu Mureş) la 15, respectiv în Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ în care funcţionează curţi de apel, instanţe unde îşi vor desfăşura activitatea judecători specializaţi. De asemenea, se propune înfiinţarea unei instanţe pilot în materie de contencios administrativ şi fiscal care să funcţioneze în Bucureşti.
Tot în acest domeniul, noul Guvern vrea să simplifice accesul la serviciile Registrului Comerţului şi acesta să preia unele proceduri vizând societăţile comerciale derulate în prezent la nivelul instanţelor.
Noul Guvern îşi propune şi cooperarea cu Comisia Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în mandatul actualei CE.
În Programul de guvernare au fost incluse ca obiective punerea cât mai rapidă în executare a hotărârilor judecătoreşti şi recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni.
În Raportul CE din ianuarie 2016 se arăta că independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Comisia Europeană menţiona în raport că sunt în continuare frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti. Comisia Europeană recomanda reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
