Cheaguri de sânge care au cauzat moartea în urma vaccinării cu anticovid cu vaccinuri Johnson & Johnson (J&J) şi AstraZeneca au fost cauzate de o reacţie autoimună la care sunt predispuse anumite persoane, o descoperire care urmează să modeleze dezvoltarea unor vaccinuri viitoare, relatează Bloomberg.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Vaccinuri pe bază de adenovirus ca cele ale J&J şi AstraZeneca, retrase de pe piaţă, conţin un compus care poate conduce la formarea unor cheaguri de sânge în cazul unor persoane predispuse genetic la acest lucru, afirmă cercetători într-o scrisoare publicată miercuri în The New England Journal Of Medicine.

Cercetătorii vor să găsească ”vonovatul”, iar apoi să-l elimine prin inginerie genetică.

Evenimente

25 iunie - Medika TV - Maratonul sănătății dentare. Parteneri: Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)

Numărul persoanelor cu această complicaţie este necunoscut, subliniază directorului Facultăţii de Imunologie de la Universitatea Flinders din Australia de Sud, profesorului Tom Gordon, ale cărui cercetări moleculare au condus la această descoperire.

Reacţia imunitară cauzată de vaccin este ”o nouă boală”, declară el într-un interviu.

”Cred că, pe măsură ce imunologii şi speciliştii în terapie intensivă se familiazrizează cu aceste afecţiuni, vor fi descrise mai multe cazuri”, adaugă el.

La peste 18 milioane de oameni vaccinaţi cu o singură doză de J&J s-au raportat peste 60 de cazuri de cheaguri de sânge, iar nouă persoane au murit, potrivit Yale School of Medicine.

Un număr mic de morţi din cauza vaccinării cu AstraZeneca a condus la retragerea sau restricţionarea vaccinării cu acest vaccin în Danemarca, Norvegia şi alte ţări în 2021.

Această complicaţie a apărut la două-trei persoane din 100.000 vaccinate cu AstraZeneca în vârstă de până la 60 de ani în Australia, unde nu a mai fost accesibil începând din martie 2023.

Comisia Europeană (CE) a retras autorizaţia de punere pe piaţă în martie 2024.

”AstraZeneca salută orice examinare mai aprofundată a unui eventual mecanism subiacent al sindromului trombozei trombocitopeniei (TTS), având în vedere că, în pofida unei investigaţii ample, nu înţelegem încă mecanismul care poate declanşa în cazuri foarte rare TTS”, declară un purtător de cuvânt al companiei.

J&J anunţă, la rândul său, că susţine cercetări care să conducă la dezvoltarea unor vaccinuri sigure şi eficiente.

”Sunt necesare date suplimentare în vederea înşelegerii eventualilor factori care pot fi asociaţi cu acest eveniment rar, inclusiv relaţia pe care o poate avea cu adenovirusul şi alte virusuri, pentru a trage concuzliile adecvate cu privire la patogeneza de la bază”, anunţă într-un e-mail compania.

Ambele vaccinuri au jucat un rol important în programele de vaccinare din primele faze ale pandemiei covid-19.

O analiză a arătat că vaccinul AstraZeneca a salvat, în 2021, 6,3 milioane de vieţi.

Vaccinurile de tip mRNA ale Pfizer-BioNTech şi Moderna s-au dovedit ulterior mai eficiente în protecţia împotriva SARS-CoV-2 şi au fost modificiate în lupta împotriva unor variante mai recente ale virusului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.