Vladimir Putin a semnat vineri decretul prin care adoptă noul Concept de politică externă a Federaţiei Ruse, care practic oferă suport pentru direcţiile pe care liderul de la Kremlin le anunţa deja în discursul către naţiune din 21 februarie: Occidentul este principala ameninţare la adresa existenţei Rusiei, intervenţia în Ucraina este justificată, Moscova vrea o nouă ordine mondială „echitabilă”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că ţara se confruntă cu „ameninţări existenţiale” la adresa securităţii şi dezvoltării sale din partea unor „state inamice”, în timp ce i-a prezentat preşedintelui Vladimir Putin doctrina actualizată de politică externă. Documentul de 42 de pagini stabileşte schimbările, în viziunea Rusieiasupra lumii - în special relaţia sa tot mai conflictuală cu Occidentul - care au prins deja contur şi au fost adesea articulate de Putin în ultimii ani.

Documentul, un manual de facto pentru diplomaţii ruşi, numeşte Statele Unite ca fiind principala ameninţare la adresa stabilităţii internaţionale şi motorul unei „direcţii antiruseşti”. Dar, totodată, afirmă că Moscova urmăreşte „coexistenţa paşnică” şi un „echilibru de interese” cu Washingtonul. Moscova preconizează să menţină „stabilitatea strategic” cu Statele Unite - o referire la capacităţile nucleare ale celor două ţări - în ciuda faptului că în februarie a suspendat ultimul pact de control al armelor nucleare rămas între cele două părţi.

Evenimente

7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania

Vladimir Putin anulase vechiul decret referitor la strategia de politică externă imediat după discursul rostit la 21 februarie în Adunarea Federală, care a marcat, practic, o nouă etapă în politica expansionistă a Moscovei. Vladimir Putin a anunţat atunci că războiul din Ucraina va continua, că Occidentul, reprezentat de SUA şi NATO, este principala ameninţare la adresa existenţei Rusiei şi că Moscova îşi suspendă participarea la tratatul nuclear New START.

CITEȘTE ȘI UPDATE - Putin a anulat un decret cu principiile politicii externe a Federaţiei Ruse. Era prevăzută şi reglementarea conflictului transnistrean „pe baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova” / Reacţia Chişinăului

În noul document, Occidentul este identificat ca principala ameninţare la adresa sa, iar ca răspuns la „acţiunile neprietenoase” ale acestuia, Rusia spune că intenţionează „să îşi apere dreptul de a exista şi de a se dezvolta liber prin toate mijloacele disponibile”. De asemenea, documentul statuează printre sarcinile politice externe ruse „formarea unei ordini mondiale echitabile şi durabile”.

Pentru a contribui la adaptarea ordinii mondiale la realităţile unei lumi multipolare, Federaţia Rusă intenţionează să acorde prioritate „eliminării rudimentelor dominaţiei SUA şi a altor state neprietenoase în afacerile mondiale, creând condiţii pentru ca orice stat să renunţe la ambiţiile neocoloniale şi hegemonice”.

Referindu-se la folosirea forţei, „Federaţia Rusă consideră că este legal să ia măsurile simetrice şi asimetrice necesare pentru a suprima astfel de acţiuni neprietenoase şi pentru a preveni repetarea lor”.

O altă sarcină este „sprijinirea aliaţilor şi partenerilor Rusiei în promovarea intereselor comune, asigurarea securităţii şi dezvoltării durabile a acestora, indiferent dacă aliaţii şi partenerii obţin sau nu recunoaştere internaţională şi apartenenţa lor la organizaţii internaţionale”.

RELAŢIA CU EUROPA

„Majoritatea statelor europene duc o politică agresivă faţă de Rusia, care vizează ameninţarea securităţii şi suveranităţii Federaţiei Ruse, obţinerea de avantaje economice unilaterale, subminarea stabilităţii politice interne şi erodarea valorilor spirituale şi morale tradiţionale ale Rusiei, precum şi crearea de obstacole în calea cooperării Rusiei cu aliaţii şi partenerii”, se spune în document.

În acest sens, Federaţia Rusă îşi stabileşte câteva „priorităţi”:

1) reducerea şi neutralizarea ameninţărilor la adresa securităţii, a integrităţii teritoriale, a suveranităţii, a valorilor spirituale şi morale tradiţionale şi a dezvoltării socio-economice a Rusiei, a aliaţilor şi partenerilor săi din partea statelor europene neprietenoase, a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei;

2) crearea condiţiilor pentru încetarea acţiunilor neprietenoase din partea statelor europene şi a alianţelor lor, pentru ca aceste state şi alianţele lor să abandoneze complet cursul lor antirusesc (inclusiv interferenţa în afacerile interne ale Rusiei) şi pentru ca acestea să treacă la o politică pe termen lung de vecinătate şi cooperare reciproc avantajoasă cu Rusia;

3) Formarea unui nou model de coexistenţă cu statele europene pentru a asigura o dezvoltare sigură, suverană şi progresivă a Rusiei, a aliaţilor şi partenerilor săi şi o pace durabilă în partea europeană a Eurasiei, inclusiv prin luarea în considerare a potenţialului formatelor multilaterale, inclusiv al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

„Factorul principal, care complică normalizarea relaţiilor dintre Rusia şi statele din Europa, este politica strategică a SUA şi a aliaţilor săi individuali de a trasa şi aprofunda liniile de demarcaţie în regiunea europeană, cu scopul de a slăbi şi submina competitivitatea economiilor rusă şi europeană, de a limita suveranitatea statelor europene şi de a asigura dominaţia globală a SUA” - se spune în documentul rus.

Moscova îşi propune să facă statele europene să conştientizeze faptul că „nu există o alternativă la coexistenţa paşnică şi la cooperarea egală şi reciproc avantajoasă cu Rusia, creşterea independenţei lor în materie de politică externă şi trecerea la o politică de bună vecinătate cu Federaţia Rusă ar fi benefică pentru securitatea şi bunăstarea regiunii europene, ajutând statele europene să îşi ocupe locul care li se cuvine în cadrul Marelui Parteneriat Euroasiatic şi într-o lume multipolară”.

RELAŢIA CU SUA

„Direcţia Rusiei faţă de SUA are un caracter combinat, ţinând cont de rolul acestui stat ca unul dintre cele mai influente centre suverane de dezvoltare globală şi, în acelaşi timp, principalul instigator, organizator şi executant al politicii agresive antiruseşti a Occidentului colectiv, sursă de riscuri majore pentru securitatea Federaţiei Ruse, pentru pacea internaţională şi pentru dezvoltarea echilibrată, echitabilă şi progresivă a omenirii”, arată documentul rus.

Federaţia Rusă „este interesată în menţinerea parităţii strategice, a coexistenţei paşnice cu Statele Unite şi în echilibrarea intereselor Rusiei şi ale SUA, ţinând seama de statutul lor de mari puteri nucleare şi de responsabilitatea specială pe care o au în ceea ce priveşte stabilitatea strategică şi starea de securitate internaţională în general”, susţine documentul.

„Perspectivele formării unui astfel de model de relaţii ruso-americane depind de măsura în care SUA sunt gata să renunţe la politica de dominaţie prin forţă şi să îşi revizuiască cursul antirusesc în favoarea interacţiunii cu Rusia pe baza principiilor egalităţii suverane, a beneficiilor reciproce şi a respectului pentru interesele fiecăruia” - prevede noul concept de politică externă.

„Federaţia Rusă intenţionează să construiască relaţii cu alte state anglo-saxone în funcţie de măsura în care acestea sunt dispuse să renunţe la cursul lor neprietenos faţă de Rusia şi să respecte interesele sale legitime”, îşi propune Moscova.

RUSIA SE DEFINEŞTE CA „STAT-CIVILIZAŢIE UNIC”

În document este prevăzută „intensificarea procesului de înregistrare juridică internaţională a frontierei de stat a Federaţiei Ruse şi a frontierelor zonelor maritime în interiorul cărora Rusia îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia, pornind de la necesitatea de a-şi proteja necondiţionat interesele naţionale, de la importanţa consolidării relaţiilor de bună vecinătate, a încrederii şi cooperării cu statele vecine”.

În virtutea noului Concept de politică externă, „atitudinea Rusiei faţă de alte state şi asociaţii interstatale este determinată de natura constructivă, neutră sau neprietenoasă a politicii acestora faţă de Federaţia Rusă”.

De asemenea, în prembulul noului Concept de politică externă, Rusia se defineşte ca „stat-civilizaţie unic, o vastă putere eurasiatică şi euro-pacifică, care reuneşte poporul rus şi alte popoare constiututive”.

„Rusia acţionează ca unul dintre centrele suverane ale dezvoltării mondiale, îndeplinindu-şi misiunea unică din punct de vedere istoric de a menţine echilibrul global al puterii şi de a construi un sistem internaţional multipolar, asigurând condiţiile pentru dezvoltarea paşnică şi progresivă a umanităţii pe baza unei agende unificatoare şi constructive”, se spune în decretul promulgat de Putin.

Moscova acuză că sunt „o serie de state care sunt obişnuite să gândească în termeni de dominaţie globală şi de neocolonialism. Acestea refuză să accepte realităţile unei lumi multipolare şi să se pună de acord asupra parametrilor şi principiilor ordinii mondiale pe această bază”, care încearcă să-şi elimine concurenţii din sfera politico-militară şi economică „inclusiv prin utilizarea de măsuri coercitive (sancţiuni) prin eludarea Consiliului de Securitate al ONU, provocarea de lovituri de stat, conflicte armate, ameninţări, şantaj, manipularea conştiinţei unor grupuri sociale individuale şi a unor popoare întregi, operaţiuni ofensive şi subversive în spaţiul informaţional. O formă răspândită de interferenţă în afacerile interne ale statelor suverane a devenit impunerea unor atitudini ideologice neoliberale distructive, care contravin valorilor spirituale şi morale tradiţionale. În consecinţă, influenţa distructivă se extinde la toate sferele relaţiilor internaţionale” - este justificarea pe care Moscova o dă noului său concept de politică externă.

Rusia îşi propune, de asemenea, „luarea de măsuri politice şi diplomatice pentru a contracara interferenţele în afacerile interne ale statelor suverane, care vizează în principal exacerbarea situaţiei politice interne, schimbările neconstituţionale de guvern sau încălcarea integrităţii teritoriale a statelor”.

INTERESE NAŢIONALE ÎN POLITICA EXTERNĂ RUSĂ:

Conform documentului, printre „interesele naţionale” din sfera politicii externe a Federaţiei Rusie se numără:

- protecţia drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor ruşi şi protecţia organizaţiilor ruseşti împotriva unor imixtiuni străine ilicite 

- dezvoltarea unui spaţiu informaţional sigur şi protecţia societăţii ruseşti împotriva informaţiilor străine distructive şi a impactului psihologic

- conservarea poporului rus, dezvoltarea potenţialului uman şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a bunăstării cetăţenilor

- consolidarea valorilor spirituale şi morale tradiţionale ruseşti şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric al poporului multinaţional al Federaţiei Ruse

OBIECTIVE STRATEGICE ÎN POLITICA EXTERNĂ RUSĂ:

- asigurarea securităţii Federaţiei Ruse, a suveranităţii sale în toate sferele şi a integrităţii teritoriale;

- crearea unor condiţii externe favorabile pentru dezvoltarea Rusiei

- consolidarea poziţiei Federaţiei Ruse ca unul dintre centrele responsabile, influente şi independente ale lumii moderne.

SARCINI PRINCIPALE ÎN POLITICA EXTERNĂ RUSĂ:

- formarea unei ordini mondiale echitabile şi durabile;

- contracararea activităţilor antiruseşti ale statelor străine şi ale asociaţiilor lor, crearea condiţiilor pentru încetarea acestor activităţi

- sprijinirea aliaţilor şi partenerilor Rusiei în promovarea intereselor comune, asigurarea securităţii şi dezvoltării durabile a acestora, indiferent dacă aliaţii şi partenerii obţin sau nu recunoaştere internaţională şi apartenenţa lor la organizaţii internaţionale

- deblocarea şi consolidarea potenţialului asociaţiilor regionale multilaterale şi al structurilor de integrare cu participarea Rusiei

- consolidarea poziţiei Rusiei în economia mondială, realizarea obiectivelor naţionale de dezvoltare ale Federaţiei Ruse, asigurarea securităţii economice şi realizarea potenţialului economic al statului

- asigurarea intereselor Rusiei în oceanele, spaţiul cosmic şi spaţiul aerian al lumii

- formarea unei percepţii obiective a Rusiei în străinătate, consolidarea poziţiei sale în spaţiul informaţional global

- creşterea importanţei Rusiei în spaţiul umanitar global, consolidarea poziţiei limbii ruse în lume, contribuţia la păstrarea adevărului istoric şi a memoriei rolului Rusiei în istoria mondială în străinătate

- protecţia cuprinzătoare şi eficientă a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor ruseşti în străinătate

- dezvoltarea relaţiilor cu compatrioţii care trăiesc în străinătate şi acordarea unui sprijin cuprinzător acestora în exercitarea drepturilor lor, asigurarea protecţiei intereselor lor şi păstrarea identităţii culturale pan-ruse.

CÂND RECURGE RUSIA LA FORŢĂ

Federaţia Rusă porneşte de la premisa că forţele sale armate pot fi utilizate în conformitate cu principiile şi normele universal recunoscute ale dreptului internaţional, cu tratatele internaţionale ale Federaţiei Ruse şi cu legislaţia Federaţiei Ruse.

Rusia consideră că articolul 51 din Carta ONU este un temei juridic adecvat şi nerevizuibil pentru utilizarea forţei în legitimă apărare.

Utilizarea forţelor armate ale Federaţiei Ruse poate avea ca scop, printre altele, rezolvarea sarcinilor de respingere şi de prevenire a unui atac armat împotriva Rusiei şi/sau a aliaţilor săi, de soluţionare a crizelor, de menţinere (restabilire) a păcii în conformitate cu o decizie a Consiliului de Securitate al ONU, a altor structuri de securitate colectivă cu participarea Rusiei în zona lor de responsabilitate, de protejare a cetăţenilor săi aflaţi în străinătate şi de combatere a terorismului internaţional şi a pirateriei.

În cazul unor acţiuni neprietenoase ale unor state străine sau ale asociaţiilor acestora care reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse, inclusiv cele care implică aplicarea de măsuri restrictive (sancţiuni) de natură politică sau economică sau care implică utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, Federaţia Rusă consideră că este legal să ia măsurile simetrice şi asimetrice necesare pentru a suprima astfel de acţiuni neprietenoase şi pentru a preveni repetarea lor.

RELAŢIILE CU VECINII: RUSIA NU VREA „REVOLUŢII COLORATE” ÎN APROPIEREA SA ŞI NICI INFRASTRUCTURI MILITARE ALE STATELOR „NEPRIETENOASE”

„Cel mai important lucru pentru securitatea, stabilitatea, integritatea teritorială şi dezvoltarea socio-economică a Rusiei, consolidând poziţia sa ca unul dintre centrele suverane influente ale dezvoltării şi civilizaţiei globale, este asigurarea unor relaţii de bună vecinătate durabile pe termen lung şi punerea în comun a potenţialului în diverse domenii cu statele membre ale Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi cu alte state vecine legate de Rusia prin tradiţii seculare de statalitate comună, interdependenţă profundă în diverse domenii şi o limbă comună” - se spune în document.

„Pentru a transforma în continuare vecinătatea apropiată într-o zonă de pace, bună vecinătate, dezvoltare durabilă şi prosperitate, Federaţia Rusă intenţionează să acorde o atenţie prioritară următoarelor aspecte: 

1) prevenirea şi soluţionarea conflictelor armate, îmbunătăţirea relaţiilor interstatale şi asigurarea stabilităţii în vecinătatea apropiată, inclusiv suprimarea instigării la "revoluţii colorate" şi a altor încercări de a interveni în afacerile interne ale aliaţilor şi partenerilor Rusiei;

2) asigurarea unei protecţii garantate a Rusiei şi a aliaţilor şi partenerilor săi în orice evoluţie a situaţiei militare şi politice din lume, consolidarea sistemului de securitate regională, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii şi a rolului-cheie al Rusiei în menţinerea şi consolidarea securităţii regionale, complementaritatea dintre statul Uniunii, OTSC şi alte formate de cooperare între Rusia şi aliaţii şi partenerii săi în domeniul apărării şi securităţii

3) contracararea desfăşurării sau consolidării infrastructurii militare a statelor neprietenoase şi a altor ameninţări la adresa securităţii Rusiei în străinătate apropiată

4) aprofundarea proceselor de integrare în favoarea Rusiei, interacţiunea strategică cu Republica Belarus, consolidarea sistemului de cooperare multilaterală cuprinzătoare bazat pe conjugarea capacităţilor CSI şi Uniunea Euro-Asiatică şi dezvoltarea unor formate multilaterale suplimentare, inclusiv a mecanismului de interacţiune între Rusia şi statele din Asia Centrală; (...)

8) să acorde un sprijin cuprinzător Republicii Abhazia şi Republicii Osetia de Sud şi să le ajute să pună în aplicare opţiunea voluntară, bazată pe dreptul internaţional, a popoarelor acestor state în favoarea unei integrări mai profunde cu Rusia”.

INTERESE ECONOMICE. PRINTRE PRIORITĂŢI, DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Rusia îşi propune „reducerea dependenţei economiei ruseşti de actele neprietenoase ale statelor străine, în primul rând prin dezvoltarea unei infrastructuri de plăţi internaţionale depolitizate, sigure şi independente de statele neprietenoase şi prin extinderea utilizării monedelor naţionale în decontările cu aliaţii şi partenerii”.

De asemenea, documentul de politică externă prevede „consolidarea prezenţei Rusiei pe pieţele globale, creşterea exporturilor non-petroliere şi non-energetice, diversificarea legăturilor economice din punct de vedere geografic şi reorientarea acestora către ţările care duc o politică constructivă şi neutră faţă de Federaţia Rusă, rămânând în acelaşi timp deschise la o cooperare pragmatică cu cercurile de afaceri din ţările neprietenoase”.

Moscova preconizează măsuri de răspuns la sancţiuni: „protejarea economiei ruseşti şi a relaţiilor comerciale şi economice internaţionale împotriva actelor neprietenoase ale statelor străine prin aplicarea de măsuri economice speciale ca răspuns la astfel de acţiuni”.

Rusiei se reorientează pentru relaţiile economice, după ce a pierdut o bună parte din piaţa occidentală şi îşi propune „încurajarea proceselor de integrare economică regională şi interregională care servesc intereselor Rusiei, în primul rând în cadrul statului Uniunii, al CEEA, al CSI, al OCS, al BRICS, precum şi în vederea formării unui Parteneriat Eurasiatic extins”

„Pentru a spori rezistenţa sistemului de relaţii internaţionale la crize, pentru a îmbunătăţi situaţia socio-economică şi umanitară în lume, pentru a elimina consecinţele conflictelor armate, pentru a pune în aplicare Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, pentru a consolida percepţia pozitivă a Rusiei în lume, Federaţia Rusă intenţionează să promoveze dezvoltarea internaţională, acordând prioritate dezvoltării socio-economice a Republicii Abhazia, a Republicii Osetia de Sud, a statelor membre ale Uniunii Economice Euro-Asiatice, a statelor membre ale CSI (Comunitate Statelor Independent) şi a Republicii Moldova”, arată documentul.

CE ŞANSE SUNT PENTRU PĂSTRAREA UNUI TRATAT NUCLEAR

Totuşi, Rusia îşi propune „asigurarea stabilităţii strategice, eliminarea premiselor pentru un război global, a riscurilor de utilizare a armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă, stabilirea unei arhitecturi de securitate internaţională reînnoite, prevenirea şi soluţionarea conflictelor armate internaţionale şi interne, contracararea provocărilor şi ameninţărilor transnaţionale în domenii specifice ale securităţii internaţionale”.

Pentru a asigura stabilitatea strategică, a elimina condiţiile prealabile pentru declanşarea unui război global şi riscurile de utilizare a armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă, precum şi pentru a forma o arhitectură de securitate internaţională actualizată, Federaţia Rusă intenţionează să acorde o atenţie prioritară următoarelor aspecte:

1) descurajarea strategică, împiedicând agravarea relaţiilor interstatale până la un nivel capabil să provoace conflicte militare, inclusiv cu utilizarea armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă;

2) consolidarea şi dezvoltarea tratatelor internaţionale în domeniul stabilităţii strategice, al controlului armelor, al prevenirii proliferării armelor de distrugere în masă, a vectorilor acestora şi a bunurilor şi tehnologiilor aferente (inclusiv luarea în considerare a riscului de proliferare a componentelor unor astfel de arme către actori nestatali)

3) Consolidarea şi dezvoltarea cadrelor (aranjamentelor) politice internaţionale pentru menţinerea stabilităţii strategice, a controlului armelor şi a regimurilor de neproliferare pentru toate armele de distrugere în masă şi vectorii acestora, ţinând seama în mod corespunzător de toate tipurile de arme şi de toţi factorii care afectează stabilitatea strategică într-o manieră cuprinzătoare şi în interconectarea acestora

4) prevenirea unei curse a înarmărilor şi excluderea transferului acesteia în noi medii, crearea condiţiilor pentru reducerea treptată în continuare a capacităţilor nucleare, ţinând seama de toţi factorii care afectează stabilitatea strategică

5) sporirea predictibilităţii în relaţiile internaţionale, punerea în aplicare şi, dacă este necesar, îmbunătăţirea măsurilor militare şi internaţionale de consolidare a încrederii şi prevenirea incidentelor armate neintenţionate

6) punerea în aplicare a garanţiilor de securitate în ceea ce priveşte statele părţi la tratatele regionale privind zonele libere de arme nucleare

7) Controlul armelor convenţionale, combaterea traficului ilicit de arme de calibru mic şi armament uşor

8) Consolidarea siguranţei şi securităţii nucleare la nivel global şi prevenirea actelor de terorism nuclear

9) promovarea cooperării în domeniul utilizărilor paşnice ale energiei nucleare pentru a satisface nevoile de combustibil şi energie ale tuturor statelor implicate, ţinând seama de dreptul fiecărui stat de a-şi stabili propriile politici naţionale în acest domeniu

10) consolidarea rolului mecanismelor multilaterale de control al exporturilor în domeniul securităţii internaţionale şi al neproliferării armelor de distrugere în masă şi a vectorilor acestora şi prevenirea transformării acestor mecanisme într-un instrument de restricţii unilaterale care împiedică cooperarea internaţională legitimă.

INTERESELE RUSIEI ÎN MATERIE DE ACTIVITĂŢI MARITIME 

Pentru a studia, dezvolta şi utiliza oceanele şi mările în interesul securităţii şi dezvoltării Rusiei şi pentru a contracara măsurile restrictive unilaterale ale statelor ostile şi ale alianţelor acestora împotriva activităţilor maritime ruseşti, Federaţia Rusă acordă o atenţie prioritară următoarelor aspecte:

1) asigurarea garanţiei accesului liber, sigur şi deplin al Rusiei la spaţiile vitale, importante şi de altă natură, la comunicaţiile de transport şi la resursele Oceanului Mondial;

2) dezvoltarea responsabilă şi raţională a resurselor biologice, minerale, energetice şi de altă natură ale Oceanului Mondial, dezvoltarea sistemelor de conducte maritime, cercetarea ştiinţifică, protecţia şi conservarea mediului marin;

3) stabilirea, în conformitate cu dreptul internaţional, a limitelor exterioare ale platoului continental al Federaţiei Ruse şi protejarea drepturilor sale suverane pe platoul continental.

CUM VREA MOSCOVA SĂ CONTRACAREZE „RUSOFOBIA”

La capitolul chestiuni umanitare, noul concept de politică externă al Federaţiei Ruse abordează contracararea „rusofobiei” şi prevede în acest sens apărarea Bisericii Ortodoxe Ruse şi competiţii sportive cu state „prietenoase”:

„Pentru a consolida rolul Rusiei în spaţiul umanitar global, pentru a forma o percepţie pozitivă a acesteia în străinătate, pentru a consolida poziţia limbii ruse în lume, pentru a contracara campania de rusofobie desfăşurată de state străine neprietenoase şi de asociaţiile acestora, pentru a spori înţelegerea reciprocă şi a construi încrederea între state, Federaţia Rusă intenţionează să acorde prioritate următoarelor acţiuni:

1) promovarea şi protejarea împotriva discriminării în străinătate a realizărilor interne în domeniile culturii, ştiinţei, educaţiei şi artei, precum şi consolidarea imaginii Rusiei ca stat atractiv pentru viaţă, muncă, studiu şi turism;

2) sprijinirea răspândirii limbii ruse şi consolidarea poziţiei sale ca limbă de comunicare internaţională, una dintre limbile oficiale ale ONU şi ale mai multor alte organizaţii internaţionale, facilitarea studiului şi utilizării limbii ruse în ţările străine (în primul rând în statele membre ale CSI), păstrarea şi consolidarea rolului limbii ruse în comunicarea internaţională şi interstatală, inclusiv pe platformele organizaţiilor internaţionale, protejarea limbii ruse de discriminare în străinătate

3) Dezvoltarea mecanismelor de diplomaţie publică cu participarea reprezentanţilor şi instituţiilor societăţii civile cu o atitudine constructivă faţă de Rusia, precum şi a politologilor, reprezentanţilor comunităţii de experţi şi academice, tinerilor, voluntarilor, căutărilor şi altor mişcări sociale;

4) asistenţă în dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale organizaţiilor religioase aparţinând confesiunilor tradiţionale din Rusia, protejarea Bisericii Ortodoxe Ruse de discriminare în străinătate, inclusiv în interesul asigurării unităţii Ortodoxiei;

5) asistenţă în formarea unui spaţiu umanitar comun al Federaţiei Ruse şi al statelor membre ale CSI, păstrarea legăturilor civilizaţionale şi spirituale de secole ale popoarelor din Rusia cu popoarele acestor state

6) asigurarea accesului liber şi garantat al sportivilor şi organizaţiilor sportive ruseşti la activităţile sportive internaţionale, promovarea depolitizării acestora, îmbunătăţirea activităţilor organizaţiilor interguvernamentale şi publice internaţionale din domeniul sportului, precum şi dezvoltarea unor noi formate de cooperare internaţională în domeniul sportului cu statele care duc o politică constructivă faţă de Rusia.

RELAŢIA CU CHINA ŞI INDIA

Noua politică externă a Rusiei pune mai mult accent pe dezvoltarea relaţiilor cu Asia.

„Rusia urmăreşte consolidarea în continuare a relaţiilor de parteneriat cuprinzător şi de interacţiune strategică cu Republica Populară Chineză şi acordă o atenţie prioritară dezvoltării unei cooperări reciproc avantajoase în toate domeniile, asistenţei reciproce şi consolidării coordonării pe scena internaţională în interesul securităţii, stabilităţii, dezvoltării durabile la nivel global şi regional în Eurasia şi în alte părţi ale lumii”, arată documentul.

„Rusia va continua să construiască un parteneriat strategic privilegiat cu Republica India pentru a aprofunda şi extinde interacţiunea în toate domeniile în beneficiul reciproc şi va acorda o atenţie deosebită aprofundării legăturilor comerciale, investiţionale şi tehnologice bilaterale, asigurând durabilitatea acestora împotriva acţiunilor distructive ale statelor neprietenoase şi ale alianţelor lor”, se spune în noul concept de politică externă.

De asemenea, „având în vedere potenţialul multidimensional în creştere dinamică al regiunii Asia-Pacific, Federaţia Rusă intenţionează să acorde o atenţie prioritară:

1) consolidarea cooperării în domeniul economic, al securităţii, umanitar şi în alte domenii cu statele din regiune şi cu ASEAN;

2) promovarea în regiune a unei arhitecturi de securitate cuprinzătoare, deschise, indivizibile, transparente, multilaterale şi egale şi a unei cooperări reciproc avantajoase pe o bază colectivă nealiniată, precum şi exploatarea potenţialului regiunii de a forma un Parteneriat Eurasiatic extins

3) încurajarea dialogului constructiv nepolitizat şi a cooperării interstatale în diverse domenii, inclusiv prin intermediul forumului de cooperare economică Asia-Pacific

4) contracararea încercărilor de subminare a sistemului regional de alianţe multilaterale de securitate şi dezvoltare bazat pe ASEAN, bazat pe principiile consensului şi egalităţii participanţilor;

5) consolidarea unei cooperări internaţionale extinse pentru a contracara politicile care încearcă să traseze linii de divizare în regiune”

LUMEA ISLAMICĂ. RELAŢIA CU IRAN, SIRIA ŞI TURCIA

„Statele civilizaţiei islamice prietenoase, care, în realităţile lumii multipolare, are mari perspective de a apărea ca un centru independent de dezvoltare mondială, sunt din ce în ce mai solicitate şi parteneri de încredere ai Rusiei în asigurarea securităţii şi stabilităţii, precum şi în rezolvarea problemelor economice la nivel global şi regional. Rusia îşi propune să consolideze cooperarea cuprinzătoare şi reciproc avantajoasă cu statele membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice, respectând modul de viaţă socio-politic şi valorile spirituale şi morale tradiţionale ale acestora.

În acest scop, Federaţia Rusă intenţionează să acorde prioritate:

1) dezvoltarea unei interacţiuni cuprinzătoare şi de încredere cu Republica Islamică Iran, sprijinirea deplină a Republicii Arabe Siriene, precum şi aprofundarea parteneriatelor multifaţetate reciproc avantajoase cu Republica Turcia, Regatul Arabiei Saudite, Republica Arabă Egipt şi alte state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice, având în vedere gradul lor de suveranitate şi caracterul constructiv al politicii lor faţă de Federaţia Rusă;

2) Formarea în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord a unei arhitecturi regionale de securitate şi cooperare durabile şi cuprinzătoare, bazată pe punerea în comun a potenţialului tuturor statelor şi asociaţiilor regionale interguvernamentale, inclusiv Liga Statelor Arabe şi Consiliul de Cooperare pentru statele arabe din Golf. Rusia intenţionează să coopereze în mod activ cu toate statele şi asociaţiile interguvernamentale interesate pentru a pune în aplicare conceptul rus de securitate colectivă în Golful Persic, considerând punerea în aplicare a acestei iniţiative ca fiind un pas important către o normalizare durabilă şi cuprinzătoare a situaţiei din regiunea Orientului Mijlociu;

3) Promovarea dialogului şi înţelegerii interreligioase şi interculturale, precum şi consolidarea eforturilor de protejare a valorilor spirituale şi morale tradiţionale şi de combatere a islamofobiei, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Cooperării Islamice;

4) Reducerea diferenţelor şi normalizarea relaţiilor dintre statele membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice şi dintre aceste state şi vecinii lor (în primul rând Republica Islamică Iran şi ţările arabe, Republica Arabă Siriană şi vecinii săi, ţările arabe şi statul Israel), inclusiv prin eforturi care vizează o soluţionare cuprinzătoare şi durabilă a chestiunii palestiniene;

5) Facilitarea soluţionării şi rezolvării conflictelor armate din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia de Sud, Asia de Sud-Est şi alte regiuni în care se află state membre ale OCI

6) valorificarea potenţialului economic al statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice pentru a forma Marele Parteneriat Eurasiatic.

RELAŢIA CU AFRICA ŞI AMERICA LATINĂ

Moscova ţinteşte în continuare să-şi extindă influenţa pe continentul african şi în America Latină, continente unde este în competiţie cu SUA şi China:

„Rusia este solidară cu statele africane în dorinţa lor de a crea o lume multipolară mai echitabilă şi de a aborda inegalităţile socio-economice care se accentuează din cauza politicilor neocoloniale sofisticate ale unui număr de state dezvoltate faţă de Africa. Federaţia Rusă intenţionează să contribuie la stabilirea în continuare a Africii ca centru distinctiv şi influent al dezvoltării mondiale, acordând o atenţie prioritară următoarelor aspecte:

1) sprijinirea suveranităţii şi independenţei statelor africane în cauză, inclusiv prin asistenţă în domeniul securităţii, inclusiv al securităţii alimentare şi energetice, al cooperării militare şi tehnico-militare;

2) acordarea de asistenţă pentru soluţionarea şi gestionarea conflictelor armate din Africa, în special a celor interetnice şi etnice, pledând pentru rolul primordial al statelor africane în aceste eforturi, pe baza formulării de către acestea a principiului "probleme africane, soluţii africane" - se arată în document.

La fel, în America Latină şi Caraibe, Federaţia Rusă intenţionează „sprijinirea statelor latino-americane interesate, supuse presiunilor din partea SUA şi a aliaţilor săi, pentru a-şi asigura suveranitatea şi independenţa, inclusiv prin instituirea şi extinderea cooperării în domeniile securităţii, militar şi tehnico-militar”.

Documentul nominalizează şi câteva state unde Moscova îşi propune „consolidarea prieteniei, înţelegerii reciproce şi aprofundarea parteneriatului multilateral reciproc avantajos”: Republica Federativă a Braziliei, Republica Cuba, Republica Nicaragua, Republica Bolivariană a Venezuelei.

INTERESELE RUSIEI ÎN ANTARCTICA: VREA SĂ-ŞI EXTINDĂ PREZENŢA

Deşi Rusia susţine că „este interesată să păstreze Antarctica ca spaţiu demilitarizat de pace, stabilitate şi cooperare egală şi să menţină stabilitatea mediului”, ea îşi propune „să-şi extindă prezenţa în regiune”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.