Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, vineri, după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României va stagna în 2026, că era un efect evident după izbucnirea războiului din Golf. În plus, crede premierul interimar, ”este o reaşezare a economiei româneşti”.
"Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie şi până astăzi, prin războiul din Golf, va avea nişte efecte asupra economiilor din toată lumea şi creşterea preţurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică şi care a făcut ca toate economiile să încetinească, inclusiv economia noastră, contribuind, din păcate, şi la creşterea inflaţiei în sensul în care prognozele de reducere a inflaţiei nu s-au respectat aşa cum au fost gândite prognozele la început de an, neluând în calcul această situaţie excepţională", a afirmat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că economia României este legată de cea a Uniunii Europene.
"De asemenea, ceea ce se întâmplă în continuare legat de războiul din Ucraina, legat de problemele tarifare dintre blocurile economice mari, nu este de natură să antreneze creşterea economică. Economia ţării noastre este legată de cea a Uniunii Europene, deci suntem ori tractaţi de economie, dacă merge foarte bine, mergem şi noi bine, sau încetiniţi în condiţiile în care nu există o creştere susţinută. Deci, aceste lucruri erau de aşteptat", a mai transmis premierul.
El a subliniat că este nevoie de o reaşezare a economiei româneşti şi că ţara noastră a funcţionat mulţi ani cu deficite foarte mari.
"În plus, nu trebuie să ne ascundem, este o reaşezare a economiei româneşti. Vă rog să vă gândiţi că ani de zile am funcţionat cu nişte deficite foarte mari, deci, practic, am aruncat bani în piaţă şi, cu toate că am aruncat miliarde în piaţă, creşterea economică, 2023, 2024, 2025, n-a fost pe măsura banilor aruncaţi în piaţă, pentru că erau, în principal, bani duşi pe consum, care au avut efecte de creştere a deficitelor comerciale, de creştere a importurilor şi acum economia noastră se reaşează", a declarat Ilie Bolojan.
El susţine că trebuie păstrate echilibrele bugetare în perioada următoare.
"Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare, indiferent ce guverne vor fi, sunt aspecte de bază care înseamnă să ne păstrăm echilibrele bugetare, e foarte important acest lucru pentru ca rating-ul ţării noastre să fie predictibil, pentru ca încrederea investitorilor să rămână la un nivel rezonabil. E nevoie să derulăm absorbţia fondurilor europene pentru că bugetul de investiţii anul acesta este de 8% din PIB. Este cel mai mare buget de investiţii ca pondere, dar şi ca bugete din ultimii ani, datorită componentei de fonduri europene. Şi atragerea acestor bani asigură fluxul în zona industriei de construcţii şi a derivatelor", a mai declarat Bolojan.
El a precizat că alte două aspecte importante sunt componenta de preţuri la energie şi să avem cât mai mulţi oameni pe piaţa muncii.
"De asemenea, e foarte important să lucrăm pe componenta de preţuri la energie. Preţul energiei nu este doar o componentă socială pentru familii, un cost suplimentar, ci are şi o componentă importantă pe competitivitate. Şi dacă vrem ca firmele româneşti să fie competitive sau mai competitive, e foarte important ca aceste costuri fixe ale componentei energetice să fie reduse în anii următori. În ultimul rând, e nevoie să avem mai mulţi oameni în piaţa muncii. Că ne place, că nu ne place, suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni în piaţa muncii din populaţia activă a României. Şi fără mai mulţi oameni în piaţa muncii, e greu de presupus, din nou, că vom avea o economie cu o productivitate mai mare, care să acopere toate nevoile, cu mai mulţi contribuabili", a afirmat Bolojan.
Economia României este aşteptată să intre în stagnare în 2026, după o creştere de doar 0,7% în 2025, urmând să îşi revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%, potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi. Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflaţia ridicată şi scumpirea energiei vor afecta puternic consumul intern şi nivelul de trai al populaţiei.




























