Negocieri cu privire la împărţirea funcţiilor-cheie în UE între liderii europeni, reuniţi de duminică într-un summit la Bruxelles, au fost suspendate până marţi la ora locală 11.00 (12.00, ora României), ilustrând dificultăţile în găsirea unui compromis, relatează AFP.
După o noapte albă, în urma căreia nu s-a anunţat vreun rezultat concret, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European Donald Tusk a anunţat luni că summitul a fost suspendat până marţi, la ora locală 11.00 (12.00, ora României).
Diplomaţi europeni s-au arătat anterior mai degrabă optimişti şi nu au exclus progrese în curând, în contextul în care părea să se contureze un compromis cu privire la numele viitorului preşedinte al Consiliului European.
”CONSENS PUTERNIC”
”Există un consens puternic cu privire la social-democratul Frans Timmermans, însă situaţia este foarte volatilă”, a declarat un diplomat european.
Această opţiune prevedea, pe de o parte, desemnarea social-democratului olandez la preşedinţia Comisiei Europene (CE), iar pe de altă parte a bulgarei Kristalina Gheorghieva (PPE, dreapta) la preşedinţia Consiliului European, au declarat mai multe surse europene.
Un liberal urma, de asemenea, să fie desemnat la şefia diplomaţiei europene, care ar putea fi belgianul Charles Michel sau daneza Margrethe Vestager.
Altă sursă a evocat, de asemenea, posibilitatea nominalizării lui Vestager - în prezent comisar european însăecinat cu Concurenţa - drept prim-vicepreşedintă a CE, alături de Timmermans.
Preşedinţia Parlamentului European (PE) ar fi urmat să fie deţinută, câte doi ani şi jumătate, de către Partidul Popular European (PPE) şi liberali.
Germanul Manfred Weber, candidatul PPE - primul partid politic în cadrul Consiliului şi PE - la preşedinţia CE, respinsă la precedentul summit de la 20 iunie, ar putea să obţină, astfel, o consolare.
Preşedintele francez Emmanuel Macron se opune ferm nominalizării lui Weber la şefia CE, apreciind că germanul nu are anvergura necesară unui post atât de important.
După doi ani şi jumătate la conducerea PE, Weber ar putea să-i lase postul unui liberal - eventual belgianul Guy Verhofstadt, potrivit aceloraşi surse.
Această opţiune ar menaja sensibilităţile şi unora şi celorlalţi.
Weber a acceptat să susţină nominalizarea candidatului familiei social-democrate Frans Timmermans, cu condiţia ca el însuşi să obţină preşedinţia PE, iar preşedinţia Consiliului European să revină tot unui membru PPE.
Liberalii - a treia forţă în Parlamentul European şi care cereau iniţial preşedinţia Consiliului - şi-ar fi revizuit poziţia şi ar fi renunţat, cerând şefia diplomaţiei europene.
Dreapta deţine cheia acestor nominalizări. Nicio soluţie nu poate fi aprobată fără susţinerea acestei familii politice, întrucât nicio majoritate nu este posibilă fără voturile membrilor grupului PPE în PE.
PUZZLE
Un al cincilea post-cheie în UE este la putere anul acesta - cel al preşedinţiei BCE. Această funcţie, extrem de sensibilă, urmează să fie atribuită mai degrabă unui bancher decât unui politician.
Ea face însă parte din puzzleul nominalizărilor.
Franţa ar putea să ceară această funcţie, potrivit unei surse europene.
Mai mulţi candidaţi sunt evocaţi - între care Danièle Nouy, preşedinta Consiliului de Supervizare din cadrul Băncii Centrale Europene.
Presiunea creşte asupra liderilor pentru a ajunge la un acord, altfel riscând să alimenteze criticile populiştilor şi antieuropenilor.
Potrivit unei surse europene, luni, către ora locală 8.00 (9.00, ora României), preşedintele Consiliului European Donald Tusk s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel şi a evocat posibilitatea unui nou summit peste 15 zile.
Însă, potrivit acestei surse, francezul şi germana i-au spus polonezului că ”este exclus, trebuie neapărat să ajungem la un acord azi (luni)”.
Macron şi Merkel ar fi acceptat o reluare a negocierilor marţi.
Parlamentul European îşi alege neapărat noul preşedinte în sesiunea inaugurală, miercuri, la Strasbourg.
”Noi ne alegem preşedintele la 3 iulie, indiferent de rezultatul” summitului, a avertizat duminică preşedintele în exercişiu al PE, italianul Antonio Tajani, un membru PPE.
În cazul în care şefii de stat şi de guverne ajung la un acord săptămâna aceasta cu privire la preşedinţia CE, PE va putea să pronunţe asupra candidatului lor în cursul sesiunii sale de la 15 la 18 iulie. Acesta este necesar să obţină cel puţin 376 de voturi, pentru a fi ales în funcţie.
Este vorba despre al treilea summit consacrat împărţirii posturilor-cheie în UE după alegerile europene de la sfârşitul lui mai.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
