O firmă care administrează un spa în incinta unui hotel din Braşov şi patru reprezentanţi ai acesteia au fost trimişi în judecată pentru vătămare corporală din culpă după ce o clientă a spa-ului a suferit arsuri grave pe 40% din corp şi a rămas desfigurată după ce a fost surprinsă de un incendiu, în incinta centrului. Dosarul, în care femeia cere daune de 4,5 milioane de euro, a fost preluat de Parchetul Tribunalului Braşov de la un parchet inferior, la care a stat patru ani fără niciun rezultat, preluarea având loc după ce victima a reclamat public că procurorul care instrumenta dosarul declara că vrea celeritate, în timp ce speţa la care ar fi trebuit să lucreze trena.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov anunţă, joi, trimiterea în judecată a unei societăţi comerciale şi a patru reprezentanţi ai acesteia, într-un dosar deschis după ce o femeie a suferit arsuri grave, în anul 2022, în incinta unui hotel din municipiul Braşov.
 
Serviciul de Investigaţii Criminale Braşov a terminat urmărirea penală în 29 ianuarie 2026, iar rechizitoriului a fost finalizat în 3 februarie, la aproape patru ani de la producerea faptelor. 
 
”Din probatoriul administrat a rezultat că, la data de 15 martie 2022, ora 17:40, în incinta centrului SPA B. care funcţionează la etajul II al Hotelului K. din mun. Braşov, s-ar fi produs un incendiu ca urmare a unor grave omisiuni şi inacţiuni infracţionale ale inculpatei societatea I.C. S.R.L. şi ale inculpaţilor P.D. (administrator/ director executiv), L.D.A. (manager centrului SPA), C.A.N. (asistent-manager – coordonatoare housekeeping) şi B.A.A.E. (recepţionistă). Societatea I.C. SRL, administratorul/ director executiv P.D. şi managerul centrului SPA L.D.A. ar fi omis să adopte, să implementeze şi să supravegheze, iar asistent-managerul – coordonatoarea housekeeping C.A.N. şi recepţionista B.A.A.E. să pună în executare măsurile de siguranţă impuse de OUG nr. 21/1992 (art. 3, 4, 7, 18-22), Legea nr. 296/2004 (art. 8, 14, 25, 313/E/05.02.2026 2 27, 45-48) şi Legea nr. 307/2006 (art. 6, 7, 19, 22) şi de normele specifice funcţiei deţinute, constând în: Omisiunea de a asigura securitatea serviciului: Punerea la dispoziţia clientului a unei substanţe inflamabile concentrate, fără a respecta formula de diluţie şi fără instrucţiuni minime de manipulare. Omisiunea de informare şi avertizare: Lipsa afişării regulilor de utilizare a saunei şi a avertismentelor privind riscul de incendiu la contactul esenţelor cu sursele de căldură”, se arată într-un comunicat al Parchetului.
 
În plus, anchetatorii au constatat ”deficienţe organizatorice majore”, şi anume că unitatea spa funcţiona fără autorizaţie de securitate la incendiu, fapt care ar fi dus la inexistenţa unor proceduri scrise de urgenţă şi la o instruire precară a salariaţilor. 
 
”Această stare de fapt ar fi făcut ca, în momentul declanşării incendiului, personalul să nu acorde ajutorul necesar victimei (încălcarea art. 22 lit. f din Legea 307/2006) şi să nu sesizeze evenimentul. Aceste omisiuni corelate ar fi plasat persoana vătămată O.A. în situaţia de a manipula periculos o substanţă inflamabilă şi de a fi lipsită de ajutor specializat în momentul critic. În urma incendiului, victima a suferit leziuni traumatice severe (arsuri de gradul II, III şi IV pe aproximativ 40% din suprafaţa corporală), ce au necesitat 170-180 de zile de îngrijiri medicale. Aceste leziuni au pus în primejdie viaţa victimei şi au generat un prejudiciu estetic grav şi permanent (desfigurare)”, se arată în documentele procurorilor.
 
Acest dosar a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov în 4 decembrie 2025, după ce Ana Oprea, femeia care a fost victima incendiului din centrul spa, a trimis unui ziar local o scrisoare deschisă în care arăta că procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov care instrumenta dosarul său a semnat pentru justiţie independentă, în acest context femeia remarcând ”contrastul dintre discursul public despre celeritate şi realitatea concretă din dosare”.
 
”Am citit scrisoarea deschisă semnată de zeci de procurori din Braşov, prin care se solicită analizarea cu celeritate a unor cazuri şi se invocă valori precum independenţa, integritatea şi necesitatea unor reacţii rapide ale justiţiei. Pentru mine, ca victimă a unui accident grav şi ca parte într-un dosar instrumentat chiar de unul dintre procurorii semnatari ai acestei scrisori, mesajul nu este doar contradictoriu, ci profund dureros. Vorbim despre un dosar care, timp de aproape doi ani, a fost lăsat în nelucrare, fără acte procedurale relevante, fără explicaţii şi fără vreo preocupare reală pentru consecinţele pe care trecerea timpului le are asupra unei victime. Am ajuns să mă simt o simplă problemă administrativă, nu un om. (...) Este imposibil să nu observ contrastul dintre discursul public despre celeritate şi realitatea concretă din dosare precum al meu, unde inacţiunea a devenit regula, nu excepţia. Când aceiaşi magistraţi care au tolerat ani de stagnare invocă astăzi urgenţa şi vulnerabilităţile sistemului, percepţia de ipocrizie nu este una emoţională, ci rezultatul direct al unei experienţe personale. Pentru victime, problema justiţiei nu este una de imagine publică sau de dezbatere instituţională, ci una profund umană: dosare ţinute pe loc până aproape de prescripţie, fără asumare şi fără răspundere. Astfel, pe lângă trauma iniţială, ajungi să trăieşti şi nedreptatea statului, care ar fi trebuit să te protejeze”, scria Ana Oprea, în decembrie anul trecut.
 
Ea spunea că ar prefera să ştie că procurorul care i-a tergiversat dosarul a fost mai degrabă ”presat politic” şi nu ignorant din cauza incompetenţei.
 
”Aş prefera să aflu că procurorul de caz a fost presat politic sau ierarhic să tergiverseze ancheta şi că acum are curajul să demaşte aceşti vinovaţi, decât să cred că a ignorat suferinţa unei victime cu urmări atât de grave din simplă lipsă de interes sau incompetenţă. Dacă a existat o presiune, aştept să o văd recunoscută şi asumată. Doar aşa lupta lor devine credibilă, iar noi, victimele, putem spera că nedreptatea trăită nu a fost în zadar”, mai scria femeia victimă a incendiului.
 
În dosar a fost pus sechestru asigurător pentru suma de 1.500.000 de euro, în condiţiile în care victima cere daune cu o valoare de trei ori mai mare.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.