Primul de acest fel în piaţă, studiul poartă semnătura echipei de litigii Filip & Company, sub coordonarea avocaţilor Alin Grapă şi Eduard Maxim. Inaugurăm astfel o serie anuală pe care o vom continua consecvent ca reper constant pentru acest subiect. În cadrul materialului sunt analizate date statistice obţinute prin consultarea platformelor publice în legătură cu sistemul judiciar din România, fiind centrat pe materia litigiilor civile, comerciale şi a celor de contencios administrativ.
Autori: Alin Grapă (counsel), Eduard Maxim (associate)
Pe baza statisticilor compilate prin consultarea informaţiilor publice, prezenta analiză oferă interpretări proprii ale autorilor cu privire la trendurile din sistemul judiciar şi la volumul de activitate, ratele de admitere, duratele de soluţionare şi particularităţile pe materii, cu prudenţele metodologice inerente unei cercetări statistice pe surse deschise*.
1.Imaginea de ansamblu a anului 2025 în activitatea judiciară
Potrivit informaţiilor publice, justiţia din România a gestionat în 2025 aproximativ 3,57 milioane de dosare, dintre care 2,3 milioane dosare nou-înregistrate în cursul acestui an, un nivel similar cu 2024 (3,58 milioane), ceea ce indică o stabilitate la nivelul situaţiilor ce necesită intervenţia instanţelor şi a ocaziilor în care justiţiabilii aleg acest demers pentru rezolvarea disputelor.
Cele mai multe dintre aceste dosare sunt înregistrate la nivelul judecătoriilor, care gestionează peste 2,65 milioane de dosare. Acestea sunt suprapopulate cu cereri de încuviinţare a executărilor silite, cereri de valoare redusă, ordonanţe de platăşi alte litigii fără valori însemnate şi relativ repetitive.
La nivelul tribunalelor, au fost înregistrate aproximativ 709.000 de dosare, la nivelul curţilor de apel aproape 195.000, iar estimarea pentru ÎCCJ este de aproximativ 22.800 de dosare.
Pe parcursul anului 2025, instanţele române au redactat peste 1,29 milioane de hotărâri, dintre care 485.000 în civil, 208.900 în materia litigiilor cu profesioniştii şi 110.700 în dosare de contencios administrativ.
2. Litigii cu profesionişti: şanse ridicate pentru reclamantul proactiv
Numărul de dosare în materia litigiilor cu profesioniştii rămâne stabil, cu o uşoară scădere în 2025: aproximativ 261.000 (2023), 269.000 (2024), 257.000 (2025). Din peste 400.000 de hotărâri analizate (2023–2025), circa 69% dintre cereri au fost admise în primă instanţă, în timp ce aproximativ 14% au fost respinse pe fond în totalitate, confirmând o favorabilitate structurală pentru partea care iniţiază demersul. În apel, 1 din 4 cereri este admisă, în linie cu tendinţele generale.
O pondere covârşitoare din categoria litigiilor cu profesioniştii o au cererile de valoare redusă. Din totalul de 300.000 de hotărâri analizate (2023 – 2025), un procent de peste 78% au fost admise în primă instanţă, şi doar 9% respinse pe fond. Va fi interesant dacă acest trend, extrem de favorabil reclamanţilor, se va păstra şi în anii următori, având în vedere creşterea plafonului valoric al acestor categorii de cereri de la 10.000 lei la 50.000 de lei – o sumă ce nu mai pare a fi atât de restrictivă pentru accesarea acestei proceduri.
În categoria ordonanţelor de plată, rezervată creanţelor constatate printr-un înscris însuşit de părţi, cifrele sunt similare: peste 65% din cererile de chemare în judecată fiind admise în primă instanţă, iar doar 17% respinse pe fondul pretenţiilor.
Nu în ultimul rând, litigiile între profesionişti având obiectul general „pretenţii” indică în continuare un trend care favorizează partea proactivă judiciar. Deşi mai complexe decât cererile cu valoare redusă şi ordonanţele de plată, în continuare reclamanţii au avut câştig de cauză în peste 50% din hotărârile de primă instanţă pronunţate, doar 22% fiind respinse pe fond.
În concurenţă neloială, şansele de admitere în fond a unei asemenea cereri sunt relativ scăzute (aprox. 15% în 2025) ceea ce confirmă sofisticarea domeniului şi necesitatea unei strategii juridice bine calibrate.
3. Drept societar – anularea hotărârilor AGA şi litigiile împotriva autorităţii de reglementare
3.1. Anulare hotărâri AGA
În materia anulării hotărârilor AGA, în materia dreptului societar, instanţele sunt consecvente de la un an altul. Din perspectivă istorică, peste 6.700 de hotărâri judecătoreşti au fost pronunţate în ultimii 15 ani având ca obiect anulare a hotărârilor AGA, cu o rată de admitere în primă instanţă de aprox. 28%.
În anul 2025, au fost pronunţate aprox. 200 de hotărâri de primă instanţă în dosare având ca obiect anularea hotărârilor adunărilor generale ale asociaţilor/acţionarilor, din care 25% au fost hotărâri de admitere în tot sau în parte a acţiunii în anulare. Aceste date sunt consecvente cu media istorică a ultimilor 15 ani. Durata medie de soluţionare a fost de aprox. 9 luni pentru o hotărâre în primă instanţă.
În acelaşi an, din totalul hotărârilor pronunţate în apel în astfel dosare, aproximativ 25% din cererile de apel au fost admise – astfel că 3 din 4 hotărâri de primă instanţă rămân definitive în urma exercitării acestei căi de atac.
Rezultă că, deşi un litigiu „privat”, atât din perspectiva şanselor de admitere a cererii de chemare în judecată, cât şi din perspectiva duratei litigiilor, acestea prezintă anumite similitudini cu litigiile de contencios administrativ. Este aşadar o dificultate ce revine mai degrabă reclamantului să răstoarne o „prezumţie” de legalitate de care hotărârile adunărilor generale se bucură în practică.
3.2. Litigiile împotriva ASF
Litigiile privind anularea actelor administrativeemise de ASF au rămas constante în 2025 faţă de perioada 2023-2024 cu aproximativ 50 de litigii iniţiate în fiecare an, semn că nu au existat schimbări mari în optica autorităţii sau în apetitul justiţiabililor de contestare a acestor acte.
În eşantionul analizat (2023-2025), durata medie de soluţionare în primă instanţă a fost de aproximativ 7 luni – aspect în consonanţă cu durata de medie de soluţionare a litigiilor de contencios administrativ şi fiscal. Procentajul de admitere a cererilor împotriva ASF este de aproximativ 22% din totalul cererilor formulate şi aprox. 28% din cererile soluţionate pe fond (i.e., care nu sunt respinse pe alte motive procedurale), procentaje aşadar ceva mai scăzute decât media generală a litigiilor de anulare acte administrative.
În ceea ce priveşte recursurile împotriva acestor hotărâri, notăm că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererile de recurs în peste 90% din cazuri, un procentaj de respingeri mult peste media dosarelor de contencios administrativ. Durata medie de soluţionare este de 9 luni.
4. Contenciosul administrativ: adversar exigent, dar nu imbatabil
Datele confirmă un grad de dificultate ridicat în contenciosul administrativ şi în litigiile contra autorităţilor de reglementare, confruntările cu statul nefiind uşoare pentru persoanele private. Deşi modul în care autoritatea construieşte cazul influenţează mult parcursul unui astfel de dosar, este clar că succesul depinde semnificativ şi de priceperea reclamantului în alegerea strategiei sale.
4.1. Contenciosul administrativ general
Peste 10.000 de soluţii în primă instanţă au fost pronunţate în 2025 de către instanţe în litigii de contencios administrativ având ca obiect anularea actelor administrative emise de către autorităţile publice, potrivit datelor identificate în sursele publice. În peste 2.400 de dosare, hotărârile de primă instanţă au fost favorabile reclamanţilor în tot sau în parte, restul fiind respinse pe fond sau pentru alte motive procedurale.
Analiza cifrelor determină aşadar o rată de admitere în primă instanţă de 23% din totalul cererilor formulate având ca obiect anulare AGA în anul 2025, cu o durată medie de soluţionare în primă instanţă de 12 luni.
Aproximativ 6.000 de recursuri au fost soluţionate în anul 2025 împotriva hotărârilor de primă instanţă ce au avut ca obiect anularea actelor administrative. Aproximativ 26% ajung să fie admise, restul fiind respinse pe fond sau din alte motive. Durata medie de soluţionare în recurs este de 5,9 luni.
4.2. Contenciosul fiscal – litigiile împotriva DGAMC
Litigiile de anulare a actelor administrative emise de Direcţia Generală a Marilor Contribuabili s-au menţinut constante în ultimii trei ani, în jurul cifrei de 100 de cereri de chemare în judecată fiind înregistrate în fiecare an.
Soluţiile cu privire la aceste dosare au survenit în medie în anul 2025 într-un interval de aproximativ 8,5 luni, o perioadă mai mare decât trendul general al litigiilor de anulare acte administrative – ceea ce denotă o complexitate sporită a acestor cauze.
Analizând soluţiile pronunţate în anul 2025 în dosare împotriva DGAMC, din totalul cererilor de chemare în judecată formulate, aproximativ 32% ajung să fie admise în tot sau în parte.
Acest procentaj al admiterilor este aşadar mai mare comparativ cu media generală a litigiilor de contencios administrativ – ceea ce poate reflecta atât o dificultate a autorităţilor de a analiza situaţii complexe specifice marilor contribuabili, cât şi pregătirea mai riguroasă a acestor dosare de către reclamanţi prin accesul la asistenţă calificată.
5. Achiziţii publice: soluţii rapide, şanse rezonabile
Peste 1.400 de acţiuni în materia achiziţiilor publice au fost soluţionate în primă instanţă în anul 2025. Acestea au o rată de admitere de aproximativ 28%. Durata de soluţionare a acestor dosare este foarte redusă, în special comparativ cu durata medie a dosarelor de contencios administrativ: în medie, doar 3,6 luni sunt necesare pentru o hotărâre de primă instanţă, efect şi al caracterului urgent al acestei proceduri. Domeniul rămâne unul în care dinamica pronunţării rapide poate constitui un avantaj strategic pentru operatorii economici bine pregătiţi.
6.Insolvenţă: creştere moderată, ascensiunea concordatului preventiv
Potrivit datelor oficiale, numărul profesioniştilor intraţi în insolvenţă în anul 2025 a fost 7.554, în creştere cu 3,84% faţă de 2024 (7.274), după o creştere de ~9% în 2024 vs. 2023 (6.650).
În schimb, în anul 2025 a crescut în mod accelerat popularitatea concordatului preventiv: 246 cereri în 2025 (în urcare cu 57% faţă de 2024), după un 2024 care era la rândul său deja în creştere cu 55% faţă de 2023, semn că mediul de afaceri caută mecanisme de stabilizare timpurie.
7. Proprietate intelectuală: timp critic, remedii eficiente
Potrivit informaţiilor afişate pe platformele publice, am identificat aprox. 1.000 de dosare în materia proprietăţii intelectuale înregistrate în anul 2025. Cea mai mare pondere continuă să o aibă dosarele din materia drepturilor de autor, care au o pondere de 70% din totalul litigiilor de proprietate intelectuală.
Acestea sunt urmate de dosarele de mărci, cu o pondere de 13,1% din totalul cererilor înregistrate.
O pondere relativ ridicată o au şi ordonanţele preşedinţiale în materia drepturilor de proprietate intelectuală, reprezentând aproximativ 10% din totalul cererilor introduse – fapt ce denotă că în acest domeniu, factorul timp este esenţial.
Litigiile legate de breve de invenţie continuă să fie excepţia, fiind identificate doar 5 dosare cu acest obiect.
Referitor la soluţiile pronunţate în anul 2025, observăm că din cele peste 500 de dosare în materia drepturilor de autor soluţionate, peste 62% au fost admise în primă instanţă, ceea ce denotă un regim juridic favorabil reclamanţilor, fie ei autori sau organisme de gestiune colectivă.
Un procent ridicat de admitere în primă instanţă identificăm şi în materia cererilor de ordonanţă preşedinţială în materia drepturilor de proprietate intelectuală, peste 36% fiind admise în anul 2025 – un procent crescut faţă de media de admitere a ordonanţelor preşedinţiale în litigii cu profesioniştii, de cca. 23% în ultimii 5 ani, ceea ce susţine oportunitatea utilizării remediiilor urgente atunci când interesul legitim o impune. Durata medie de soluţionare a dosarelor a fost de 7,6 luni. Pentru cererile de apel, şansele de câştig în anul 2025 au fost de 30%, iar durata medie de soluţionare 6,6 luni.
8. Arbitraje: control judiciar minim al instanţelor civile asupra sentinţelor arbitrale
În materia foarte restrânsă a acţiunilor în anularea litigiilor arbitrale, politica instanţelor de judecată pare să fie aceea a unei imixtiuni extrem de limitate în modul în care arbitrii au decis soarta litigiului: din totalul soluţiilor pronunţate în anul 2025, peste 90% au fost de respingere a cererii de anulare a sentinţei arbitrale, , consecinţă de altfel firească faţă de motivele formale ce pot fi invocate într-o astfel de procedură.
Concluzii
Justiţia română rămâne un sistem cu volum ridicat şi o complexitate care variază substanţial între materii, ceea ce reclamă planificare procesuală riguroasă şi alocare judicioasă a resurselor.
În litigiile între profesionişti, statisticile favorizează reclamantul diligent, inclusiv în cauze cu valoare redusă, iar ordonanţele de plată şi cererile de valoare redusă continuă să ofere trasee eficiente pentru recuperarea creanţelor.
În proprietate intelectuală, cadenţa rapidă şi ratele de admitere recomandă utilizarea remediiilor provizorii atunci când interesul comercial o impune.
Împotriva statului, şansele există, dar sunt net condiţionate de calitatea construcţiei juridice, cu particularităţi la ASF (admisibilitate mai scăzută, recursuri rareori admise) şi DGAMC (rată de admitere superioară mediei).
În insolvenţă, creşterea moderată este dublată de ascensiunea concordatului preventiv, posibil semnal al maturizării instrumentelor de restructurare timpurie în piaţă.
* Colectarea datelor statistice s-a realizat pe baza informaţiilor prezentate de platforme publice oficiale, precum şi de alte platforme care au acces programatic la datele oferite de platformele publice oficiale. Deşi exercţiul a presupus inclusiv o analiză încrucişată a informaţiilor din diferite surse pentru verificarea acestora, totuşi aceste surse publice pot oferi informaţii inexacte, astfel că datele sau statisticile prezentate sunt oferite sub această rezervă. Prezenta analiză nu reprezintă, în niciun fel, consultanţă, sfaturi sau opinii juridice.
Cu toate acestea, apreciem că analiza globală şi comparativă a datelor colectate, chiar şi sub rezervele impuse de acest exerciţiu, oferă indicii valoroase cu privire la tendinţele din justiţia română civilă. Reţinând că şansele de câştig sunt întotdeauna ale fiecărui dosar apreciat în mod individual, în funcţie de particularităţile sale, analiza anumitor tendinţe judiciare la nivel macro oferă şi o altfel de perspectivă asupra cazurilor cu care avocaţii sunt încredinţaţi şi a justiţiabililor în construirea celei mai eficiente strategii.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
