Psoriazisul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni dermatologice întâlnite în cabinetele de dermatologie, iar numărul cazurilor, inclusiv în rândul copiilor, este în creştere. „La mine în cabinet, doi din zece pacienţi care se prezintă au o formă de psoriazis”, a mărturisit dr. Doina Ioniţă, medic dermatolog în cadrul MedLife Piteşti.
Din păcate, ţara noastră se află printre primele locuri în Europa privind numărul pacienţilor cu psoriazis, cu o prevalenţă estimată la 2-4,9% din populaţia adultă, adică aproximativ 400.000 de persoane care suferă de psoriazis, potrivit datelor furnizate de Societatea Română de Dermatologie. 20-30% dintre aceşti pacienţi dezvoltă şi artrită psoriazică, care în timp duce la leziuni articulare severe şi deformante, ce deseori provoacă handicap.
Boala afectează în proporţii egale femeile şi bărbaţii, cu un debut mediu între 15 şi 30 de ani. Studiile indică două vârfuri de incidenţă, la 16-22 de ani şi 57-60 de ani. Psoriazisul apare cel mai frecvent la adulţi cu vârste între 50 şi 60 de ani. „La copii, cazurile sunt relativ limitate (în general), doar că acum sunt mai multe cazuri decât în alţi ani. Numărul de copii cu psoriazis este în creştere”, a atras atenţia medicul Doina Ioniţă. La nivel mondial, prevalenţa psoriazisului la copii rămâne sub 1% în majoritatea ţărilor.
De ce apare psoriazisul mai devreme
Psoriazisul este o afecţiune inflamatorie cronică, necontagioasă, caracterizată printr-un ritm accelerat al reînnoirii celulare cutanate. Celulele pielii se regenerează în mod normal în 28 - 30 de zile, însă în cazul persoanelor afectate de psoriazis acest proces are loc în doar 3-4 zile. Drept urmare, pielea dezvoltă plăci eritemato-scuamoase, îngroşate, de culoare roz, acoperite de cruste alb-sidefii, semn al unei activităţi imune intense.
Psoriazisul este o boală plurifactorială, explică dermatologul. „Există factori de mediu, a crescut nivelul de poluare, iar stilul de viaţă, respectiv obiceiurile alimentare s-au modificat. Aceşti factori se suprapun peste un teren genetic, o predispoziţie genetică”, a afirmat dr. Ioniţă.
Componenta genetică este importantă: „40% dintre pacienţi au un membru al familiei cu psoriazis”, a avertizat dermatologul. Potrivit studiilor genetice, psoriazisul prezintă o agregare familială puternică, circa o treime dintre pacienţi având un membru apropiat de familie afectat de boală. Cercetările arată şi că dacă ambii părinţi sunt afectaţi, riscul copilului de a dezvolta psoriazis poate ajunge până la 50%, iar dacă doar unul dintre părinţi suferă de boală, riscul estimat este de circa 16%. În plus, studiile pe gemeni evidenţiază rate semnificativ mai mari de concordanţă între gemenii identici comparativ cu cei fraterni, subliniind rolul factorilor ereditari.
„Pe lângă factorii genetici, sunt factorii comportamentali, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, care cresc riscul de apariţie a bolii. Un alt factor este utilizarea anumitor medicamente, cum sunt, de exemplu, litiu şi betablocantele, o clasă de medicamente cu care interacţionează, de regulă, colegii cardiologi. Un alt factor îl reprezintă anumite infecţii care pot declanşa sau agrava psoriazisul”, a spus dr. Ioniţă, completând că deficitul de vitamina D şi stresul pot, la rândul lor, să declanşeze sau să agraveze boala.
Două mituri frecvente, demontate de dr. Ioniţă
Unul dintre cele mai răspândite mituri cu care vin pacienţii la cabinet este legat de contagiozitate. „Le spun că nu este contagios, este pur şi simplu moştenit”, a afirmat medicul dermatolog. Psoriazisul nu se transmite de la o persoană la alta prin contact fizic, folosirea obiectelor comune sau contact sexual — nu are la bază un agent infecţios (bacterie, virus sau fungi). Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică, iar contactul fizic cu o persoană care îl are nu prezintă niciun risc de a contracta boala.
Un alt mit este că psoriazisul nu poate fi tratat. „Aici este parţial adevărat. Psoriazisul, odată ce îl avem, nu mai scăpăm de el, însă cu tratamentele potrivite îl putem ţine sub control, adică pielea noastră să aibă leziune zero, să fie o piele curată”, a recunoscut dr. Doina Ioniţă. Ghidurile clinice actuale subliniază că, deşi psoriazisul este cronic şi recidivant, managementul adecvat poate reduce semnificativ simptomele şi îmbunătăţi calitatea vieţii
Stilul de viaţă şi vizita la dermatolog contează
Mulţi pacienţi se prezintă târziu la dermatolog. „Unii ştiu că au psoriazis, unii nu ştiu, pentru că au forme uşoare pe care le neglijează”, a explicat medicul, care are un mesaj clar pentru români: „O dată pe an să treacă şi pe la cabinetul medicului dermatolog.”
Psoriazisul se agravează în sezonul rece. „Este una dintre bolile care se ameliorează la soare şi se înrăutăţeşte la frig. Iarna creşte adresabilitatea la medicul dermatolog,” a spus dr. Ioniţă. Aceasta îi sfătuieşte pe pacienţi să meargă la medicul dermatolog pentru stabilirea tratamentului potrivit pentru că atunci când boala este controlată diferenţele de temperatură nu vor mai influenţa negativ boala.
Renunţarea la fumat şi alcool, gestionarea stresului şi alimentaţia sunt esenţiale. „Alimentaţia pro-inflamatorie agravează şi întreţine psoriazisul”, a avertizat medicul. Printre alimentele de evitat se numără băuturile carbogazoase, patiseria, fast-food-ul, mezelurile, conservele, pâinea albă şi produsele ultra-procesate.
Boala care afectează întregul organism
Psoriazisul nu este doar o problemă de piele. „Nu se limitează doar la piele. În momentul în care înţelegem lucrul acesta ne dăm seama că psoriazisul este mai mult de atât”, a spus dr. Ioniţă. Boala se asociază frecvent cu afecţiuni cardiovasculare, hipertensiune, diabet zaharat, boli oftalmologice, afecţiuni tiroidiene sau alte boli autoimune. Cea mai gravă complicaţie rămâne însă afectarea articulară: „30–40% dintre pacienţi, iar nediagnosticată şi netratată la timp, poate fi invalidantă”.
Dr. Doina Ioniţă a exemplificat cu cazul unui pacient care ilustrează impactul major pe care psoriazisul îl poate avea asupra vieţii unei persoane, dar şi cât de mult se poate schimba situaţia atunci când boala este tratată corect. „Este vorba despre un domn care ştia că are psoriazis de aproape 30 de ani şi căruia i se spusese, la un moment dat, că nu prea mai sunt lucruri de făcut”, explică medicul. Provenit dintr-o zonă rurală izolată, pacientul trăise ani întregi retras social, până când a ajuns în cabinetul dermatologic. „Am început investigaţiile şi tratamentul, iar acum este foarte bine. A fost un caz care m-a bucurat, pentru că domnul credea că aşa va arăta viaţa lui până la final”, spune dr. Ioniţă. Leziunile extinse îi afectau aproximativ 80% din suprafaţa corporală, iar boala îl determinase să se izoleze. Astăzi, pacientul s-a reintegrat social, „a început să poarte tricouri cu mânecă scurtă, a început munca”, iar, de la „un pacient trist, retras, deprimat”, viaţa lui s-a schimbat radical în bine.
Tratamentul, adaptat fiecărui pacient
„Nu există un tratament standard”, a subliniat medicul. Opţiunile includ tratamente topice, fototerapie şi tratamente injectabile, care „s-au diversificat foarte mult în ultimii ani”, a afirmat dr. Ioniţă.
Chiar şi în cazurile complicate, există soluţii. „Când apare cooperarea interdisciplinară, pui mâna pe telefon şi discuţi cu cardiologul sau cu orice alţi colegi medici ar mai putea fi implicaţi, astfel încât soluţia să fie adaptată pacientului, respectiv să îi îmbunătăţească starea de sănătate, de bine. Prioritizezi afecţiunea care ameninţă viaţa şi o gestionezi pe cealaltă”, a concluzionat dermatologul.
**
Surse:
https://www.globalpsoriasisatlas.org/en/explore
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4285384/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5389757/
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
