Extrema dreaptă germană se îndreaptă către scoruri istorice âduminică, în două scrutine regionale în estul Germaniei, fragilizând şi mai mult poziţia cancelarului Olaf Scholz, într-un context ”încins” de atacul cu cuţitul la Solingen, relatează AFP.
Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 8.00 (9.00, ora României) pentru aproximativ 3,3 milioane de alegători în Saxonia şi 1,7 milioane în Turingia.
Primele estimări sunt aşteptate după închiderea secţiilor de votare, către ora locală 18.00 (19.00, ora României).
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
Aceste alegeri, cu valoare de test în Saxonia şi Turingia, intervin la un pic peste o săptămână după un triplu omor cu cuţitul imputat unui sirian în comuna Solingen (vest), care a biulversat ţara şi a relansat o dezbatere aprinsă cu privire la imigraţie.
Potrivit ultimelor sondaje, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) înregistrează progrese în ambele landuri.
În Turingia - în care se află ce ami radicală aripă a AfD şi liderul local Björn Höcke - partidul este creditat pe primul loc, urmat de Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori).
În Saxonia, CDU devansează AfD un pic. Un nou venit, Partidul Bündnis Sahra Wagenknecht – Vernunft und Gerechtigkeit (Alianţa Bündnis Sahra Wagenknech - Raţiune şi Justiţie, BSW) al fostei muze a extremei stângi Sahra Wagenknecht, urmează să înregistreze un salt.
Atât AfD, cât şi BSW atrag prin discursul lor virulent împotriva imigraţeii şi cer să se pună capăt livrărilor de armament Ucrainei - o poziţie foarte populară în aceste regiuni din fosta Republică Democratică Gemrania (RDG) comunistă, în care frica de război rămâne puternic ancorată.
O victorie a AfD într-un scrutin regional ar constitui o premieră în Germania postbelică, în pofida faptului că este improbabil ca formaţiunea să conducă un Guvern regional, din cauză că celelalte partide refuză orice coaliţie cu extrema dreaptă.
Ea ar înfunda şi mai mult foarte nepopularul Guvern de coaliţie al cancelarului Olaf Scholz cu Verzii şi Partidul Liberal (FDP), cu un an înaintea alegerilor legislative din 2025.
SCHOLZ, SUB PRESIUNE
Partidul Social Democrat al lui Olaf Scholz este cotat în prezent cu aproximativ 6% în ambele landuri, potrivit sondajelor.
Cancelarul urmează să se întorcă duminică la Solingen, pentru a asista la o ceremonie de comemorare a victimelor.
Liderii AfD au încercat să capitalizeze pe seama furiei provocate de atacul de la Solingen acuzând guvernele federale succesive de faptul că au semănat ”haosul”.
”Azi trebuie să votaţi cu AfD (...) şi să provocaţi o schimbare de politicî în întreaga Germanie!”, a cerut pe X copreşedinta formaţiunii Alice Weidel.
Guvernul lui Scolz, asupra căruia se exercită presiuni, a anunţat o înăsprire a regulilor privind purtarea armelor albe şi controlului imigraţiei.
Germania a expulzat vineri aproximativ 30 de condamnaţi afgani - pentru prima oară de la întoarcerea la putere a talibanilor, în urmă cu trei ani.
”NU SE LASĂ PĂCĂLIŢI”
”Praf în ochi chiar înaintea alegerilor regionale”, a atacat Björn Höcke la televiziunea Welt TV, însă oamenii ”nu se lasă păcăliţi”.
La ieşirea dintr-o secţie de votare la Erfurt, capitala Turingiei, Sandra Pagel, o alegătoare în vârstă de 46 de ani, a declarat AFP că-i ”este cu adevărat frică că AfD ajunge la putere”.
”Ştiu foarte bine că nu gândim toţi aşa cum se spune despre locuitorii din Turingia. Sunt mulţi oameni care sunt împotriva AfD”, dă ea asigurări.
La Solingen, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a lansat un apel la înţelegere.
”Majoritatea ţării noastre vrea să trăiască împreună în pace, într-o societate care se lasă ghidată de umanitate şi nu de ură şi mizantropie”, a declarat el la comemorare.
La ultimul miting de campnie al partidului, sâmbătă, la Erfurt, capitala Turingiei, Thorsten Häntzsche, un alegător în vârstă de 52 de ani, declara AFP că ”visezză la o majoritate absolută”. ”Dar suntem realişti. Un scor de cel puţin 33% ar fi super, pentru că ne-ar oferi o minoritate de blocaj în Parlamentul (regional)”.
AfD - în mod esenţial eurosceptic de la înfiinţare în 2013 - s-a radicalizat în urma marii crize a migraţiei din 2015, pandemiei covid-19 şi Războiului din Ucraina, care a slăbit prima economie europeană.
El a obţinut mai multe succese electorale în ultimele luni, obţinând cel mai bun scor din istoria sa la alegerile europene din iunie.
Fosta RDG comunistă s-a dovedit un teren fertil, din cauza inegalităţilor persistente de după Reunificarea din 1990 şi a unei profunde crize demografice, în pofida faptului că şi-a reluat creşterea economică.
AfD s-a strecurat treptat în rolul stângii radicale Die Linke - moştenitoarea fostului Partid Comunist din RDG, care se ocupa de nevoile specifice ale germanilor din Est -, subliniază directoarea Academiei de Educaţie Politcă din Tutzing (sud) Ursula Münch.
”AfD a devenit o normalitate în Est”, cam ”ca în Franţa, unde Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) a devenit puţin cîte puţin norma”, explică ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...