Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a vorbit în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European dedicate răspunsului coordonat la nivel european cu privire la epidemia de COVID-19 despre unitate şi strategie comună în faţa „inamicului invizibil”. Ea a criticat faptul că, iniţial, multe state au avut grijă doar de ele şi a contestat închiderea graniţelor din interiorul UE. Von der Leyen este de părere că un răspuns european de succes poate fi coordonat numai dacă piaţa internă şi frontierele Uniunii funcţionează aşa cum ar trebui şi că o criză fără frontiere nu poate fi rezolvată punând bariere între noi. „Acest lucru este pur şi simplu lipsit de sens”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Este greu de crezut cât de mult şi în ce mod s-a schimbat lumea de la ultima noastră întâlnire. Într-o fracţiune de secundă, un virus apărut la celălalt capăt al lumii a provocat o pandemie ucigaşă cu consecinţe tragice şi aici, în Europa”, şi-a început preşedinta CE discursul.

Ea a ţinut să omagieze personalul medical implicat în lupta împotriva Covid-19, „aceşti eroi care fac tot posibilul, zi de zi, ca să ne salveze părinţii şi bunicii, prietenii şi colegii, vecinii sau necunoscuţii”, şi a precizat că Europa le este tuturor recunoscătoare şi celor care realimentează raioanele magazinelor şi celor care colectează deşeurile, celor care oferă servicii necesare în aceste momente.

Ea a îndemnat la menţinerea distanţei sociale şi la compasiune şi că fiecare stat din Uniunea Europeană trebuie să contribuie cu puţinul care îi stă în puţinţă. „Sunt convinsă că, deşi distanţa dintre noi este mai mare decât de obicei, trebuie să conlucrăm mai strâns ca niciodată”.

„Rolul nostru ca instituţii, factori de decizie şi conducători ai Europei, este acela de a da dovadă de aceeaşi încredere, de aceeaşi unitate şi de acelaşi leadership. Cu toţii avem această responsabilitate. Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru singur şi, cu siguranţă, niciun stat membru nu poate face faţă acestei crize pe cont propriu. (...) Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo pentru toţi, prea mulţi au avut iniţial grijă de ei înşişi. Când Europa a avut cu adevărat nevoie să acţioneze în spiritul dictonului «toţi pentru unul», prea mulţi au dat iniţial răspunsul «numai pentru mine». Şi atunci când Europa a avut cu adevărat nevoie să demonstreze că aceasta nu este o «Uniune doar pentru vremuri bune», prea mulţi au refuzat iniţial să îi primească şi pe alţii sub umbrela lor. Dar nu a trecut mult timp până când unii au simţit consecinţele propriilor acţiuni necoordonate. Acesta este motivul pentru care, în ultimele săptămâni, am luat măsuri excepţionale şi extraordinare pentru a coordona şi a permite acţiunile necesare”.

Ea a continuat: „De atunci, situaţia se îmbunătăţeşte, iar statele membre încep să se ajute unele pe altele pentru a se ajuta pe ele însele. Acum, Europa se implică cu adevărat. Dar cetăţenii Europei aşteaptă să vadă ce se va întâmpla în continuare. Şi ştim cu toţii ce este în joc. Ceea ce facem acum contează – atât astăzi, cât şi în viitor”.

Von der Leyen a subliniat că este în continuare nevoie urgentă de echipamente pentru spitale, însă „am văzut echipamente cruciale prinse în blocaje sau oprite la graniţă zile întregi”.

„Acesta este motivul pentru care a trebuit să luăm lucrurile în mâinile noastre, în măsura în care am putut, pentru a elimina aceste blocaje. Acesta este motivul pentru care am creat pentru prima dată o rezervă europeană de echipamente medicale, cum ar fi ventilatoare, măşti şi materiale de laborator. Comisia va finanţa 90 % din această rezervă prin intermediul RescEU. Acesta este motivul pentru care am luat măsuri importante pentru a proteja disponibilitatea elementelor-cheie ale echipamentelor, cum ar fi măştile şi îmbrăcămintea de protecţie, introducând obligaţia ca acestea să facă obiectul unei autorizaţii de export. Acesta este motivul pentru care am lansat mai multe achiziţii publice comune cu statele membre pentru kituri de testare, ventilatoare şi echipamente de protecţie. La aceste achiziţii ni s-au alăturat 25 de state membre”.

Începând de marţi, a mai spus ea, producătorii pot satisface cererile de măşti, mănuşi, ochelari şi echipamente de protecţie a feţei. Primele livrări ar trebui să înceapă în săptămânile următoare. A fost înfiinţată o echipă europeană de experţi ştiinţifici care să contribuie la elaborarea unor măsuri coordonate pe care să le urmeze toate statele.

„Prezidez aceste discuţii de două ori pe săptămână. Acţionând astfel, am devenit tot mai convinsă că va trebui să ne bazăm pe tot ceea ce ne face puternici pentru a depăşi acest moment şi a ne pune apoi din nou pe picioare”.

Ea a menţionat că cel mai puternic atu al UE este piaţa unică. Un răspuns european de succes poate fi coordonat numai dacă piaţa internă şi frontierele Uniunii funcţionează aşa cum ar trebui. „O criză fără frontiere nu poate fi rezolvată punând bariere între noi. Şi totuşi, exact acesta a fost primul reflex pe care l-au avut multe ţări europene. Acest lucru este pur şi simplu lipsit de sens. Şi, de asemenea, contrazice în mod fundamental spiritul nostru european. Întrucât nu există niciun stat membru care să îşi poată satisface propriile nevoi în ceea ce priveşte materialele şi echipamentele medicale vitale. Niciunul”.

Libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor este, a completat ea, cel mai puternic şi singurul nostru atu pentru a ne asigura că materialele pot ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. „Nu are niciun sens faptul că unele ţări au decis în mod unilateral să oprească exporturile către alte ţări în cadrul pieţei interne”. Acesta este motivul pentru care Comisia a intervenit atunci când o serie de ţări au blocat exporturile de echipamente de protecţie către Italia şi pentru care au fost emise orientări referitoare la măsurile privind frontierele pentru a proteja sănătatea şi a asigura disponibilitatea bunurilor şi a serviciilor esenţiale.

„Acesta este motivul pentru care solicităm culoare verzi prioritare pentru transportul de mărfuri esenţiale. Acestea vor asigura că trecerea frontierei nu durează mai mult de 15 minute şi vor contribui la garantarea faptului că bunurile şi mărfurile pot ajunge acolo unde este nevoie de ele şi putem evita cu toţii deficitele. (...) Abordarea noastră coordonată dă roade acum. Piaţa internă funcţionează deja mai bine. Şi salutăm cu toţii vestea că spitalele din Saxonia au primit pacienţi din Lombardia, în timp ce pacienţi din regiunea Grand Est din Franţa sunt trataţi acum în Marele Ducat al Luxemburgului. Acest lucru dovedeşte că doar ajutându-ne unii pe alţii ne putem ajuta cu adevărat pe noi înşine”.

Ursula von der Leyen a punctat în discursul ei şi problemele cu care se confruntă şi se vor confrunta firmele şi angajaţii. „Am lansat Iniţiativa pentru investiţii în răspunsul la coronavirus pentru a contribui direct cu 37 de miliarde de euro la reducerea impactului crizei şi la salvarea de vieţi, de locuri de muncă şi de întreprinderi. (...) Pentru prima dată în istoria noastră, am activat clauza derogatorie generală prevăzută în Pactul de stabilitate şi de creştere. Acest lucru înseamnă că statele membre pot utiliza toate resursele de care dispun pentru a-i sprijini pe cei care au un loc de muncă sau care nu au un loc de muncă, pentru a sprijini întreprinderile mici şi mari şi pentru a-i sprijini pe cetăţeni la greu, indiferent cine sunt şi de unde vin aceştia”.

Aceasta este Europa de care oamenii ar trebui să-şi amintească după ce furtuna va fi trecut, a completat. O Europă care funcţionează „pe repede-înainte” în aceste momente în care pare că lumea întreagă a apăsat butonul de pauză, una prezentă la datorie pentru cetăţenii săi şi pentru statele sale membre, o Europă pentru care empatia şi compasiunea sunt mai presus de orice.

„A venit din nou momentul să ne bazăm cu toţii unii pe alţii. Dar va veni şi ziua, şi sper că acest lucru se va întâmpla într-un viitor nu foarte îndepărtat, în care va trebui să privim înainte şi să contribuim împreună la redresare. (...) Ne aflăm la o răscruce de drumuri: Va reuşi acest virus să ne împartă pentru totdeauna în bogaţi şi săraci? În cei care au şi cei care n-au? Sau vom rămâne un bloc puternic, un actor demn de luat în seamă pe scena lumii? Oare nu s-ar putea să ieşim din această situaţie dificilă chiar mai puternici şi mai buni? Oare societăţile noastre nu ar putea, confruntate cu această criză, să strângă rândurile şi să facă să crească şi mai mult prestigiul democraţiilor noastre?”.

Preşedinta CE a adăugat că „avem toate motivele să fim optimişti în privinţa viitorului”.

Europa are toate atuurile necesare pentru a surmonta această criză şi, citându-l Konrad Adenauer, „istoria poate fi privită şi drept suma tuturor lucrurilor care ar fi putut fi evitate”.

„Dragi prieteni, ne aflăm sub reflectoarele istoriei. Haideţi ca împreună să ne ridicăm la înălţimea acestei provocări! Haideţi să acţionăm cu o inimă mare, nu cu 27 de inimi mici! Trăiască Europa! Lang lebe Europa! Long live Europe! Vive L'Europe!”, a încheiat ea alocuţiunea.

La nivel mondial, de la depistarea coronavirusului în China, au fost înregistrate peste 480.000 de cazuri de îmbolnăvire şi aproximativ 22.000 de decese. Mai mult de 116.000 de oameni au fost vindecaţi.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.