Un depozit petrolier din regiunea rusă Kursk, situată la frontiera cu Ucraina, era în flăcări miercuri, în urma unui atac cu drone ucrainene, un tip de operaţiune care a devenit tot mai frecventă după doi ani de război, relatează AFP.
Forţele Aeriene ucrainene au anunţat că au distrus, în noaptea de marţi spre miercuri, 38 din 42 de drone explozive lansate de către Rusia într-un atac vizând zece regiuni din Ucraina, soldat cu cel puţin şapte răniţi.
Dierectorul Agenţiei Internţaionale a Energiei Atomice (AIEA) Rafael Grossi urma să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin, la Soci, în sudul Rusiei, pentru prima oară din octombrie 2022.
De mai multe luni, o parte a strategiei militare a Kievului constă în a ataca liniile din spatele ale adversarului său, departe de front, un mijloc de dereglare a logisticii armatei ruse, care-şi aprovizionează trupele cu muniţie şi carburant pe la regiuni din zona de frontieră.
”Un atac ucrainean cu drone în districtul Jeleznogorsk a provocat azi (miercuri) un incendiu într-un depozit de carburant şi lubrifianţi”, a anunţat miercuri pe Telegram guvernatorul regiunii ruse Kursk Roman Starovoit.
”Un rezervor de carburant este în flăcări. Nu există victime”, anunţă el.
Înregistrări video publicate pe reţele de socializare surprind cel puţin o cuvă avariată, din care ţâşnesc flăcări mari şi un fum negru.
An oil reservoir is reportedly on fire on the territory of the Mikhailovsky mining and processing plant in Kursk region, Russia - Russian media. Reportedly, a drone hit it.
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) March 6, 2024
The region's governor said that a warehouse of fuel and lubricants was on fire after a drone attack.
The… pic.twitter.com/opoxMPvjyN
Câteva minute mai târziu, Starovoit a anunţat că o ”a doua dronă ucraineană” a ”atins” depozitul petrolier şi a dat asigurări că nici acest atac ”nu a făcut victime” şi că ”apărarea antiaeriană acţionează”.
Potrivit agenţiei oficiale ruse de presă Tass, depozitul aparţine grupului miner Varitchev, care face parte din întreprinderea siderurgică Metalloinvest, înfiinţată de oligarhul Alişer Usmanov.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat acest atac, ca de obicei, însă a anunţat că a distrus, în noaptea de marţi spre miercuri, trei drone ucrainene - două deasupra regiunii Voronej şi una deasupra regiunii Belgrorod, ambele situate la frontiera cu Ucraina.
Aceste atacuri nu s-au soldat cu victime, anunţă această ministerul.
De la începutul asaltului rus în Ucraina, în februarie 2022, teritoriul rus este atins cu regularitate de atacuri imputate Kievului, care vizează mai ales, în ultimele săptămâni, depozite de petrol şi rafinării.
ÎNTÂLNIRE GROSSI-PUTIN LA SOCI
Forţele Aeriene ucrainene au anunţat, la rândul lor, miercuri, că au distrus 38 din 42 de drone lansate de Rusia într-un atac nocturn vizând zece regiuni în Ucraina, soldat cu cel puţin şaote răniţi.
”Forţele de ocupaţie au atacat cu cinci rachete ghidate (de tip) S-300 (...) şi 42 de (drone explozive de febaricaţie iraniană de tip) Shahed”, au anunţat Forţele Aeriene.
”Treizeci şi opt de (drone de tip) Shahed au fost distruse” de apărarea antiaeriană, precizează ele, care nu vobeşte însă despre distrugerea rachetelor.
Un atac nocturn a atins oraşul Sumî (nord-est), unde au fost rănite şapte persoane, inclusiv un băiat în vârstă de zece ani, potrivit procurorului general.
Acest atac intervine la o zi după ce Ucraina a revendicat distrugerea unei nave de război ruseşti în apropierea Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Forţele ruse, care au câştigat teren în ultimele săptămâni, în Donbas (est), vizează aproape zilnic regiuni şi oraşe din Ucraina aflate departe de front, în atacuri cu drone explozive şi rachete ghidate.
În paralel, directorul AIEA Rafael Grossi se află miercuri în staţiunea balneară Soci, în Rusia, la marea neagră, pentru a discuta cu Vladimir Putin şi Aleksei Lihaciov, şeful agenţiei egenţiei nucleare ruse Rosatom.
Preşedintele rus a agitat, la sfârşitul lui februarie, o ”ameninţare reală” a războiului nuclear, în cazul unei escaladări a FRăzboiului din Ucraina.
Kremlinul a anunţat miercuri că ”nu recunoaşte” mandate de arestare emise marţi de către Curtea Penală Internţaională (CPI) pe numele a doi ofiţeri de rang înalt ruşi, pe care-i acuză de crime de război legate de bombardamente în Ucraina în 2022 şi la începutul lui 2023.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
