În contextul dezbaterii despre noua programă şcolară pentru clasa a IX-a, Gabi Bartic îi povesteşte fiului ei despre literatura veche.
Dragă Filip,
Azi m-am gândit să îţi spun povestea primului român care i-a explicat Europei cine suntem, cu minte limpede, cu rigoare şi cu o curiozitate pe care foarte puţini oameni din vremea lui o aveau. Numele lui e Dimitrie Cantemir. Şi, înainte să fie orice altceva, a fost un intelectual moldovean.
Cine era, de fapt, Cantemir?
Un prinţ moldovean, fiu de domnitor. Trimis ostatic la Istanbul, un soi de „elev de schimb” forţat, dar în cel mai sofisticat oraş al lumii de atunci.
Acolo a învăţat (ţine-te bine): latină, greacă, turcă, persană, arabă, istorie, filosofie, matematică, muzică, scriere, geografie, politică, diplomaţie
Dacă ar trăi azi, ar fi absolvent de Oxford, membru în UNESCO, cercetător invitat în Berlin, scriitor citat internaţional, şi probabil influencer cultural cu 500.000 de urmăritori. Nu exagerez. Atât de complex era.
Literatura română veche povestită copilului meu | Episodul 1: Prima poezie românească
Literatura română veche povestită copilului meu | Episodul 2: Letopiseţele sau primii noştri povestitori care nu ştiau încă ce e literatura
Literatura română veche povestită copilului meu | Episodul 3: Şcoala Ardeleană sau momentul în care ne-am uitat în oglindă şi am zis „Suntem latini!
Literatura română veche povestită copilului meu | Episodul 4: Ion Budai-Deleanu, bărbatul care a scris primul nostru blockbuster
Descrierea Moldovei: primul „travel vlog” românesc, doar că genial
Imaginează-ţi un documentar despre România, dar filmat în 1716. Fără drone, fără Google, fără Wikipedia. Doar cu mintea şi ochii unui om foarte atent.
Cantemir descrie Moldova în trei părţi:
- Geografia: dealuri, ape, climă, animale, vegetaţie. Dacă ar fi avut iPhone, ar fi pus şi multe poze.
- Istoria: daci, romani, domnii, popoare, migraţii. Nu cu mândrie falsă, ci cu minte limpede.
- Oamenii: cum se îmbracă, cum se ceartă, cum se împacă, cum mănâncă. Primul român care ne priveşte cu sinceritate, nu cu poveste îndulcită.
Asta era modernitatea, în forma ei timpurie: să te uiţi la tine cu ochi curaţi. E ceva ce nouă chiar azi ne reuşeşte foarte rar.
Istoria ieroglifică: primul nostru roman politic (şi surprinzător de actual)
Titlul sperie, dar textul e savuros. Cantemir face exact ce fac azi editorialiştii (cei serioşi), în special CTP, cu seria lui „guzganul rozaliu” şi toată fauna politică. Diferenţa e că prinţul Dimitrie Cantemir făcea literatură şi îi ieşea impecabil.
În Istoria ieroglifică, personajele sunt animale: vulpi şmechere, câini credincioşi, corbi care duc zvonuri, lei orgolioşi, cocoşi lăudăroşi, lupoaice intrigante. E primul „roman cu cheie” românesc: toată lumea ştia cine e cine, dar nimeni nu recunoştea.
Sincer? E mai nuanţat decât majoritatea analizelor politice de azi.
Ce făcea Europa în acelaşi timp?
Aici vine partea frumoasă şi un pic dureroasă: Leibniz scria filosofie, Franţa pregătea Iluminismul, Anglia inventa romanul modern, Rusia lui Petru cel Mare se europeniza, iar Cantemir era ales membru al Academiei din Berlin.
Da, Filip. Primul român care a intrat în Europa intelectuală pe bune nu a fost un politician. A fost un intelectual moldovean.
O poveste pentru tine, Filip
Ţin minte o fază pe care vreau s-o rememorăm, dacă putem, împreună. Aveai 3 sau cel mult 4 ani, veneam într-o seară de la grădi şi m-ai întrebat, serios: „Mami… eu sunt moldovean?”
Ţi-am zis atunci, mirată, „Da, eşti, sigur că eşti”. Şi am aflat că un coleg te întrebase asta, pe un ton de parcă era o vină.
Ţi-am zis atunci că, deşi eşti născut aici, părinţii tăi şi în general originile tale sunt din Moldova. Şi că asta ar trebui să fie o mândrie. Azi îţi spun ce nu ţi-am spus atunci: Dacă ai nevoie vreodată să fii mândru că eşti moldovean, începe cu Cantemir. Nu cu glume, nu cu poveşti, nu cu clişee. Cu omul ăsta: primul român european, primul român cu operă serioasă, primul român cu voce puternică în lume. Tu vii, măcar un pic, din oamenii lui.
Morala episodului
Dragă Filip, Cantemir e dovada că literatura română veche nu e doar praf pus pe cronici, letopiseţe şi texte greoaie. Are şi vârfuri. Are şi curaj. Are şi oameni mari.
E primul român care a scris despre noi cu rigoare, cu inteligenţă şi fără exagerări. E primul care a văzut ţara asta (mă rog, Moldova) ca pe o carte şi i-a făcut o descriere pe care lumea întreagă a respectat-o. Şi cred că să vorbim un pic despre el e o formă de patriotism: să înţelegi cine eşti, nu să te lauzi fără rost.
Exerciţiul haios al zilei.
„Istoria ieroglifică a şcolii tale”, inspirată direct din Cantemir.
Reguli:
Alege 3–5 „personaje” din lumea ta: pot fi tipuri de colegi, profesori, figuri publice (NU le dai numele reale, importantă e tipologia, nu persoana).
Transformă-i în animale: vulpe, motan, cioară, urs, mierlă, câine, papagal, arici – ce crezi că li se potriveşte.
Scrie câte 2–3 rânduri despre fiecare, ca şi cum ai descrie un personaj dintr-o carte, nu un coleg de clasă.
Tonul: jucăuş, ironic, dar fără răutate reală. Ne jucăm de-a Cantemir, nu de-a bullyingul.
Exemplu (generic, despre nimeni anume):
„Era, în şcoala cea mare, un Corb al Ştirilor, care afla înaintea tuturor ce test se pregăteşte şi vestea, c-o mare plăcere, în toate colţurile.
Avea prieten un Motan Somnorilă, mare iubitor de pervazuri calde şi de lecţii povestite încet, pe care le prindea doar pe jumătate, dar le povestea apoi ca şi cum ar fi fost ale lui.”
Dacă zâmbeşti, ai înţeles exact spiritul lui Cantemir.
-
Gabi Bartic este CEO Brio, absolventă de ştiinţe socio-umane, cu o vastă experienţă în Comunicare, Media şi Advertising. În ultimii 7 ani s-a dedicat educaţiei, lucrând alături de profesorul Dragoş Iliescu, la prima platformă de evaluare educaţională standardizată. Gabi Bartic crede cu tărie în necesitatea unei abordări transformaţionale şi responsabile în educaţie, care să permită fiecărui elev să devină cea mai bună versiune a sa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
