Autor: Teofil Stanculea, Director comercial Akcenta în România

România traversează un an 2025 în care consolidarea fiscală capătă contur, iar execuţia bugetară indică o ajustare mai amplă decât cea programată iniţial. Evoluţia deficitului, echilibrarea dinamicii veniturilor şi cheltuielilor, precum şi abordarea Comisiei Europene confirmă o schimbare de ritm importantă pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru perspectivele anului viitor.

Consolidarea deficitului – o ajustare mai rapidă decât cea anticipată

Conform estimărilor analiştilor Akcenta, companie specializată în plăţi internaţionale şi schimb valutar pentru companii, deficitul bugetar în termeni cash pentru ianuarie–octombrie 2025 a ajuns la 7,8% din PIB, sub nivelul de 8,7% din 2024. Pe baza acestor date, ţinta anuală de 8,4% din PIB este realizabilă, cu posibilitatea ca execuţia finală să fie chiar sub acest prag.

Raportul atrage însă atenţia că ultimele două luni ale anului vor aduce un nivel ridicat al cheltuielilor, inclusiv plata unor arierate acumulate, ceea ce va genera un salt temporar al deficitului în decembrie. Chiar şi în acest context, tendinţa de consolidare rămâne fermă, cu reluarea traiectoriei descrescătoare de la începutul lui 2026.

Venituri şi cheltuieli publice – dinamica rămâne favorabilă

Veniturile colectate din economia internă au crescut cu 10,9% an/an în primele zece luni ale anului, ajungând la 30,9% din PIB. Creşterea reflectă atât măsurile fiscale adoptate la finalul lui 2024 şi în iulie 2025 (retragerea facilităţilor fiscale, majorarea taxei pe dividende, creşterea cotelor de TVA şi a accizelor), cât şi evoluţia salariilor şi preţurilor din economie.

Evoluţia veniturilor confirmă funcţionarea unui mix fiscal orientat spre consolidare, într-un an cu un mediu economic relativ stabil, dar cu presiuni inflaţioniste reziduale.

În ce priveşte cheltuielile publice, excluzând programele UE, au scăzut la 36,9% din PIB, faţă de 37,4% anul trecut. Reducerea este determinată în special de:

• îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024
• reducerea bonusurilor şi a numărului total de angajaţi în sectorul public
• plafonarea punctului de pensie şi a altor transferuri sociale
• control strict al cheltuielilor cu bunuri şi servicii, în special în prima jumătate a anului

Un element important este creşterea semnificativă a costurilor cu dobânzile, +42% an/an, ceea ce continuă să reprezinte o presiune pe buget.

Investiţiile publice – nivel ridicat, dar dificil de susţinut

Investiţiile publice au ajuns la 6,9% din PIB în perioada ianuarie–octombrie, peste nivelul de 6,8% înregistrat în 2024. Creşterea se datorează în principal proiectelor finanţate din fonduri europene, în timp ce cheltuielile de capital din bugetul naţional s-au redus.

Ţinta de investiţii de 8% din PIB pentru întregul an rămâne ambiţioasă şi, cel mai probabil, nu va fi atinsă. O parte din investiţiile derulate prin RRF sunt înregistrate direct în deficit, ceea ce explică presiunea suplimentară asupra poziţiei fiscale.

Într-o notă pozitivă însă, Comisia Europeană a anunţat menţinerea Procedurii de Deficit Excesiv în abeyance (suspendare temporară), fără noi măsuri corective şi fără propuneri de suspendare a fondurilor europene. Decizia indică cu precădere faptul că măsurile adoptate în 2025 sunt în linie cu recomandările europene pentru anul viitor.

Comisia estimează un deficit de 6,2% din PIB în 2026, apropiat de proiecţia analiştilor Akcenta de 6%. Menţinerea disciplinei fiscale şi continuarea absorbţiei fondurilor europene vor rămâne însă factori esenţiali în ajustarea practică a deficitului în anul care urmează.

Implicaţii pentru piaţa valutară şi mediul de afaceri

Consolidarea fiscală şi clarificarea relaţiei cu instituţiile europene reduc riscurile macroeconomice pentru România. Pentru companii şi investitori, acest context se poate traduce în:

• presiune mai scăzută asupra cursului leu–euro
• un mediu ceva mai predictibil pentru planificarea tranzacţiilor internaţionale
• o percepţie mai favorabilă asupra stabilităţii României în regiune

Deşi nu elimină vulnerabilităţile, consolidarea fiscală din 2025 oferă un cadru mai stabil pentru deciziile financiare pe termen scurt şi mediu.

Teofil Stănculea, Director comercial al Akcenta în România, remarcă: „Observăm la partenerii noştri o combinaţie între prudenţă şi optimism calibrat. Mediul fiscal actual îi determină pe antreprenori să adopte instrumente de protecţie valutară şi să îşi redefinească priorităţile pentru a rămâne competitivi. Această tendinţă este vizibilă mai ales în sectoarele cu cash-flow sezonier sau dependente de importuri, unde volatilitatea cursului devine un factor tot mai analizat în planificarea pentru 2026."

Provocările rămân semnificative, iar perioada care urmează va impune:

• continuarea ajustării fiscale într-un context social şi politic sensibil
• gestionarea costurilor ridicate cu dobânzile
• ritm constant în absorbţia fondurilor europene, în special cele din PNRR
• calibrarea investiţiilor astfel încât să susţină economia fără a genera noi presiuni pe deficit

Concluzie

România încheie 2025 cu o consolidare fiscală vizibilă, o ajustare susţinută a deficitului şi o abordare europeană favorabilă. Pentru companii, se poate preconiza un mediu macroeconomic mai clar, o volatilitate mai redusă şi o mai bună predictibilitate pentru deciziile privind operaţiunile internaţionale şi expunerea valutară.

„Disciplina financiară devine un element central în strategiile companiilor româneşti", concluzionează Teofil Stănculea. „Mediul de afaceri tratează volatilitatea ca pe o variabilă ce poate fi gestionată proactiv, nu ca pe un risc inevitabil. Schimbările fiscale din 2025 vor continua să influenţeze deciziile până la jumătatea lui 2026, ceea ce face ca strategiile de protecţie a cash-flow-ului să fie esenţiale."

Despre AKCENTA CZ a.s.

AKCENTA CZ este unul dintre cei mai importanţi operatori de schimb valutar de pe piaţa cehă şi din Europa Centrală, cu o tradiţie de peste 25 de ani. Pe lângă ratele de schimb individuale favorabile pentru cumpărarea şi vânzarea de valută şi comisioanele minime pentru operaţiunile de plată, aceasta oferă, de asemenea, acoperire împotriva riscurilor legate de cursul de schimb (tranzacţii la termen şi opţiuni). Compania este activă şi în Polonia, Ungaria, Slovacia şi România. Portofoliul de clienţi este format din peste 54 000 de entităţi, majoritatea întreprinderi mici şi mijlocii orientate spre export sau import. 

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.