În contextul dezbaterii despre noua programă şcolară pentru clasa a IX-a, Gabi Bartic îi povesteşte fiului ei despre literatura veche.
EPISODUL 2: Letopiseţele sau primii noştri povestitori care nu ştiau încă ce e literatura
Dragă Filip, înainte să avem romane, poezie şi scriitori, am avut… cronicari. Gândeşte-te la un influencer de azi, dar fără TikTok. La un jurnalist, dar fără presă. La un comentator sportiv, dar comentând lupte cu turcii.
Cam asta făceau cronicarii noştri în secolele XVII–XVIII: scriau, cu mare seriozitate, ce s-a întâmplat în ţară; cu domnitori, boieri, invazii, trădări, alianţe, câte un cutremur şi inevitabilul scandal politic. Era povestea anului, scrisă, ca să rămână.
Cei mai importanţi doi? Ureche şi Costin.
Grigore Ureche (cam 1590–1647): Dacă ar fi trăit azi, ar fi avut un canal de YouTube cu titlul: „Istoria Moldovei – fără filtre”. Nu exagera (prea mult), nu înfrumuseţa (prea vizibil). Scria pe bune ce vedea şi ce afla.
Fraza lui cea mai celebră: „De la Râm ne tragem.” Adică: „Suntem latini. Aşa credem şi noi.” Era mai degrabă un feeling decât o demonstraţie, dar a prins.
Miron Costin (1633–1691): Dacă Ureche e reporterul, Costin e editorialistul. Are fraze mari, grele, serioase, parcă-s făcute să rămână scrise pe ceva.
Şi cea mai frumoasă dintre ele este asta:„Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi.” Traducere pentru 2025: „Viaţa e complicată, nu te ambala prea tare. Fă ce poţi.”
Şi acum… ce făcea Europa în timpul ăsta?
Ţine-te bine, Filip. Când noi scriam despre „feştile domneşti”, despre „mare tulburare în ţară” şi despre certurile dintre boieri, în Europa se întâmpla asta: Shakespeare scria Hamlet, Macbeth, Othello (noi am fi scris: „Şi fu mare supărare în Danemarca”). Cervantes publica Don Quijote, primul roman modern (la noi ar fi fost rezumat în două rânduri: „Un om cu năravuri ciudate se luă la trântă cu morile de vânt”). Montaigne scria eseuri în care inventa omul modern. Francis Bacon inventa metoda ştiinţifică.
Pe scurt: ei puneau bazele culturii moderne. Noi ţineam jurnalul ţării. Şi e perfect în regulă — fiecare cultură are ritmul ei.
De ce sunt totuşi importante letopiseţele?
Pentru că sunt primele poveşti adevărate spuse în limba română.
Au: dialoguri uneori haioase, umor involuntar, ramă neintenţionată, dramă la greu, personaje care apar şi dispar ca în seriale, bârfe politice cât încape, şi multă, multă umanitate.
Nu sunt literatură în sensul modern, dar sunt începuturile noastre de storytelling. Sunt felul în care o cultură aflată tot în copilărie încearcă să înţeleagă lumea.
Morala episodului
Nu trebuie să-ţi spun că letopiseţele sunt „capodopere”. Nu sunt. Dar trebuie să-ţi spun că ele sunt primul nostru mod serios de a povesti lumea.
Înainte de poeţi, înainte de romancieri, am avut oameni care au încercat să lase ceva în urmă. Să nu se uite ce s-a întâmplat. Şi asta e cumva literatură, doar că nu ştia încă să se numească aşa.
Exerciţiul haios al zilei
„Scrie-ţi propriul letopiseţ dintr-o zi obişnuită.”
Reguli:
- începe cu „În anul acesta, într-o zi de marţi…”
- nu ai voie să foloseşti verbe moderne: „a posta” devine „a trimite veste”, „a scrola” devine „a privi meşteşugul cel nou”
- orice întâmplare banală trebuie spusă ca un mare eveniment
Un exemplu pentru tine:
„În anul acesta, într-o zi de gioi (joi adică), se sculă Filip tare mânios, căci laptopul, cartea cea cu lumină, înfăţişă veste că nu mai are putere.
Şi fu mare tulburare în casă,
şi se ridicară vorbe grele asupra încărcătorului
care nu făcu slujbă cum se cuvine.”
Letopiseţ pur. Dar cu tehnologie de 2025.
-
Gabi Bartic este CEO Brio, absolventă de ştiinţe socio-umane, cu o vastă experienţă în Comunicare, Media şi Advertising. În ultimii 7 ani s-a dedicat educaţiei, lucrând alături de profesorul Dragoş Iliescu, la prima platformă de evaluare educaţională standardizată. Gabi Bartic crede cu tărie în necesitatea unei abordări transformaţionale şi responsabile în educaţie, care să permită fiecărui elev să devină cea mai bună versiune a sa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
