Cine ar plăti uniformele obligatorii? Senatorul Ştefan Pălărie critică povara financiară asupra familiilor

Cine ar plăti uniformele obligatorii? Senatorul Ştefan Pălărie critică povara financiară asupra familiilor

Uniforma şcolară obligatorie ar aduce cheltuieli suplimentare pentru familii şi pentru bugetul public, fără să răspundă principalelor probleme ale educaţiei, susţine senatorul Ştefan Pălărie, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat.

În emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News, acesta a criticat atât mecanismul financiar al propunerii, cât şi intenţia iniţială de a impune respectarea ei prin amenzi. Senatorul a precizat că iniţiatorii au renunţat la ideea amenzilor. În opinia sa, sancţiunile ar fi afectat mai ales familiile cu posibilităţi materiale reduse, puse în situaţia de a alege între două riscuri.

Părinţii vulnerabili, între două sancţiuni

Pălărie a explicat că părinţii care nu îşi trimiteau copiii la şcoală riscau să fie sancţionaţi pentru împiedicarea accesului la educaţie. Dacă îi trimiteau fără uniformă, pentru că nu aveau bani să o cumpere, ar fi riscat o nouă amendă, potrivit mecanismului propus iniţial. „Exact părinţii cu posibilităţi materiale reduse sunt cei care ar fi fost striviţi între două tipuri de amenzi”, a declarat senatorul.

Acesta consideră că obligativitatea generală ignoră diferenţele dintre comunităţi şi situaţiile în care lipsurile materiale împiedică deja participarea la cursuri. În intervenţia sa, a amintit inclusiv cazul copiilor care rămân acasă fiindcă nu au încălţăminte.

Costurile uniformelor, plătite direct şi prin taxe

Potrivit calculelor prezentate de Pălărie, mecanismele de gratuitate şi subvenţionare parţială ar presupune un impact financiar de peste 1,2 miliarde de lei. Senatorul a precizat că estimările au luat în considerare costuri anuale ale uniformei de 500 sau 800 de lei.

El a subliniat că necesarul nu poate fi redus la un singur articol vestimentar, deoarece copiii trebuie să aibă haine curate în fiecare zi.

Critica sa vizează şi distribuirea cheltuielilor. Familiile care nu se califică pentru sprijin ar cumpăra uniformele copiilor, contribuind în acelaşi timp, prin taxe şi impozite, la finanţarea celor gratuite sau subvenţionate.

„Această lege a uniformei gratuite bagă două mâini în buzunar”, a afirmat Pălărie, descriind această dublă contribuţie.

Reforma nu poate rămâne pe hârtie

Dincolo de uniforme, senatorul a atras atenţia asupra modului în care funcţionează schimbarea în şcoli. În evaluarea sa, sistemul se bazează prea mult pe control şi pe perspectiva unei sancţiuni, în loc să încurajeze automotivarea şi asumarea unor standarde profesionale.

Pălărie a susţinut că ordinele de ministru şi metodologiile au o valoare limitată dacă nu modifică practica de la clasă. Între soluţiile invocate se numără mentoratul pentru profesorii debutanţi, colaborarea între colegi şi asistarea reciprocă la ore.

În aceeaşi dezbatere, Robert Santa, cercetător şef la Rethink România, a afirmat că cercetarea comparativă nu oferă dovezi clare că uniformele reduc bullyingul sau cresc performanţa educaţională. În aceste condiţii, consideră dificilă justificarea costurilor.

Santa a pledat pentru monitorizarea progresului elevilor şi recompensarea profesorilor care produc îmbunătăţiri reale. Un cadru didactic care ajută un elev să avanseze de la nota 4 la 6 poate schimba, a explicat cercetătorul, perspectiva continuării studiilor şi a succesului ulterior.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră