Valoarea totală a prejudiciilor investigate în 2025 de anchetatorii Parchetului European în România este de 6 miliarde de euro, unele dintre dosare vizând prejudicii mari în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, afirmă procurorul european Cătălin Borcoman într-un interviu pentru Libertatea. Magistratul mai spune că în România, „grosul dosarelor investigate” în privinţa unor fraude din banii alocaţi prin PNRR se află, „în special”, în zona dezvoltării regionale şi urbane sau în cea de dezvoltare rurală. Totodată, Borcoman reclamă că, „din păcate”, autorităţile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanţa, unde există suspiciuni că ar acţiona „mafia chineză”. Procurorul european dezvăluie că EPPO mai verifică achiziţii militare din fonduri comunitare făcute de unele state membre, inclusiv de România.
„Ca număr de dosare, 10% sunt în România, nu neapărat şi ca prejudiciu. Pentru fraudele care sunt în România, valoarea totală a prejudiciilor investigate este de 6 miliarde de euro, dar numărul de dosare este foarte ridicat”, a declarat pentru Libertatea Cătălin Borcoman, întrebat despre ultimul raport al Parchetului European, potrivit căruia fraudele estimate de investigatori sunt de 67 de miliarde de euro, iar 10% ar fi fost comise în România.
Procurorul european afirmă că în România sunt în curs de investigare dosare care au valori ridicate în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, dar adaugă că nu poate da detalii concrete în acest stadiu al investigaţiilor. Borcoman a dezvăluit că două dosare, unul care vizează recoltarea stufului din Delta Dunării şi altul privind achiziţia de microbuze şcolare în România, din fonduri europene, sunt în curs de urmărire penală.
„În primul, este urmărire penală în rem (n.red. - nu este încă începută urmărirea penală împotriva unei persoane) şi nu doresc să fac, şi nici nu pot în acest moment, alte comentarii. În cel de-al doilea, a fost efectuată o serie întreagă de investigaţii, inclusiv s-au efectuat percheziţii. Vom vedea, probabil, în perioada următoare, mai multe detalii, în momentul în care urmărirea penală va fi efectuată faţă de anumite persoane. (...) Nu există suspecţi în acest moment, însă vor fi aduse la cunoştinţă învinuiri, probabil, în următoarele luni”, a subliniat procurorul european.
FRAUDE ÎN ZONA DEZVOLTĂRII REGIONALE, URBANE ŞI RURALE
Referitor la cele peste 500 de dosare la nivel european cu fraude din banii alocaţi prin PNRR, Borcoman a explicat că în România „grosul dosarelor investigate” se află, „în special, în zona dezvoltării regionale şi urbane sau în zona de dezvoltare rurală privind activităţi specifice incluse în acest plan, posibil fraudate”.
„De asemenea, în România există foarte multe cauze investigate şi în domeniul agricol, în general în privinţa subvenţiilor, dar sunt şi dosare în dmeniul modernizării activităţilor agricole, prin sisteme noi de irigaţii sau prin achiziţionarea de utilaje”, a punctat Borcoman.
Procurorul european a mai dezvăluit că anchetatorii EPPO au început, în urma unor sesizări, să verifice achiziţii militare din fonduri europene făcute de unele state membre, inclusiv de România, precizând că, deocamdată, anchetele se desfăşoară „in rem”, adică referitor la fapte, nu la persoane.
Întrebat despre potenţiale fraude în folosirea banilor europeni de către Ucraina, în contextul unor ample anchete la Kiev inclusiv împotriva unor apropiaţi ai preşedintelui Volodimir Zelenski, procurorul european a menţionat că în dosarele supervizate de el, din România, a avut „cooperări cu autorităţile ucrainene pentru un caz specific” în care a şi fost trimis în judecată un lucrător vamal de la Vama Siret, unde a obţinut „date de la colegii din Ucraina”, şi într-un alt dosar de fraude cu fonduri europene, unde de asemenea, în baza acordurilor existente cu autorităţile din Ucraina, s-au obţinut anumite date, şi acel dosar fiind în curs de judecată.
„Altfel, alte dosare în care sunt investigate posibile fraude ale fondurilor europene comise în Ucraina, de regulă, sunt investigate de parchetul aflat în locul de unde aceste fonduri provin. De regulă, e vorba de colegii din cadrul Parchetului European de la Bruxelles. Ştiu că se cooperează destul de bine cu autorităţile ucrainene. Din păcate, acum, în ultimul timp, la nivel naţional, au fost unele turbulenţe la Parchetul General şi în alte parchete din Ucraina, dar în general, cooperarea este bazată pe acordurile existente şi este foarte bună”, a afirmat Borcoman, adăugând că se referă la „nişte ştiri legate de procurorul general al Ucrainei, care a părăsit ţara, acuzat de către Parchetul Anticorupţie”.
PORTUL CONSTANŢA ŞI MAFIA CHINEZĂ
Magistratul european arată, în legătură cu anchetele în derulare care vizează reţele de crimă organizată cu implicarea mafiei chineze în porturi europene, inclusiv în România, că, „din păcate”, autorităţile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanţa.
„În ceea ce priveşte funcţionarea efectivă a acestor reţele, nu pot să vă dau foarte multe detalii. Avem o serie întreagă de informaţii care provin dintr-o anchetă foarte mare derulată în legătură cu activitatea mafiei chineze în portul Salonic, informaţii care se referă şi la aspecte infracţionale care se derulează în România. Din păcate pentru autorităţile române, acestea suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European legate de Portul Constanţa. Astfel, noi am putut începe dosare care sunt in rem şi despre care nu pot oferi foarte multe detalii, doar în baza informaţiilor culese încrucişat din alte cauze EPPO şi adunate la nivelul structurii centrale şi transmise către birourile din România”, a explicat Borcoman.
Potrivit procurorului european, EPPO a început să primească anumite sesizări din partea ANAF, în contextul în care procurorii europeni se ocupă şi de fraude cu TVA, cu componente transfrontaliere, cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro, însă în legătură cu portul Constanţa nu a primit „încă concret nicio sesizare”, deşi există „date că ar exista componente ale mafiei chineze şi în acel port”.
„Ultimele întâlniri cu autorităţile naţionale (n.red. - române) au fost în urmă cu două, trei luni şi în continuare, eu am speranţa că vom primi astfel de sesizări. Am deschis toate canalele de comunicare pentru că procurorii europeni delegaţi nu pot merge în port să facă controale fizice. Ei pot primi sesizări de la autorităţile competente şi pot declanşa o investigaţie cu ajutorul organelor de Poliţie, cu ajutorul de specialitate al autorităţilor vamale, dar avem nevoie să primim sesizări pentru a începe astfel de investigaţie”, a punctat Borcoman, adăugând că îi place să creadă că autorităţile naţionale „nu ascund informaţii, ci doar că încă nu au fost suficient de deschise pentru a le transmite” către Parchetul European.
În ceea ce priveşte infracţiunile din porturi, Cătălin Borcoman a spus că este despre fraudele vamale care intră în competenţa EPPO, care „sunt reglementate tot în Legea 78 din 2000 privind fraudarea intereselor financiare ale Uniunii Europene”, dar şi despre „fraude transfrontaliere cu TVA, bineînţeles spălarea banilor provenind din astfel de infracţiuni, toate în condiţiile existenţei unui grup criminal organizat”.
TERGIVERSAREA DOSARELOR ÎN ROMÂNIA
Referitor la faptul că încrederea în Justiţia din România este foarte scăzută, potrivit unui sondaj INSCOP, Borcoman a dat exemplul unui caz concret, când magistraţi spanioli s-au retras dintr-o audiere privind fraude cu bani europeni, după ce o instanţă românească, respectiv Tribunalul Cluj, s-ar fi purtat neserios amânând cauza de mai multe ori.
Magistratul a mai declarat că, „din păcate”, în rândul celorlalţi „colegi procurori europeni” există „foarte multă nedumerire” legată de deciziile adoptate în ceea ce priveşte „anularea actelor întocmite de lucrătorii de Poliţie Judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie”.
„De ce doresc să abordez acest subiect? Pentru că a fost foarte greu să le explici procurorilor din alte ţări de ce aceste acte nu mai sunt dintr-odată valabile în anumite dosare. La începutul activităţii, conform prevederilor existente în regulamentul EPPO, care se aplică direct în fiecare stat membru, dar şi în Legea 6/2021, prin care România a indicat lucrătorii de Poliţie care pot lucra cu procurorii europeni delegaţi din cadrul EPPO, au fost menţionaţi toţi lucrătorii de poliţie din cadru Poliţiei Judiciare, adică inclusiv cei din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Cu toate acestea, în mai multe cauze, instanţele au anulat şi în dosarele noastre acte întocmite de aceşti poliţişti, chiar dacă regulamentul european sau legea adoptată ulterior celei declarate neconstituţionale spunea clar că în cazurile EPPO aceştia vor putea îndeplini în mod perfect legal actele. Din păcate, mai departe, deşi era o solicitare adresată instanţei româneşti de a întreba Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, am fost refuzaţi să fie adresată o astfel de întrebare, refuz pe care eu, personal, cred că e din cauza situaţiei care se întâmplă în prezent în România. Şi anume, cea în care judecători, prin recuzare sau prin strămutare, sunt îndepărtaţi din dosare şi astfel încât nici atunci când este obligatoriu să întrebi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, judecătorii din România nu mai acceptă”, a mai spus Cătălin Borcoman.
Procurorul european a vorbit şi despre tergiversarea dosarelor de fraudare a banilor europeni de către instanţe din România, afirmând că a întâlnit situaţii în care nu au fost motivate hotărâri ale instanţelor „mai multe luni, sau chiar şi un an” sau situaţii în care instanţele nu au luat în discuţie menţinerea unor măsuri asigurătorii, iar când le-au luat, a fost tardiv şi a trebuit să fie ridicate, iar când a cerut reinstaurarea lor pentru a recupera prejudiciile produse fondurile europene, i s-a refuzat.
„Am întâlnit situaţii în care Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a stabilit o competenţă de a judeca o anumită cauză, de exemplu la Bucureşti, şi trecând peste decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a anulat practic decizia în materie de competenţă şi a retransmis cauza la Timişoara pentru ca, în final, aceasta se revină la Bucureşti, dar cu păstrarea tuturor actelor anulate. Astfel încât, după patru ani de cameră preliminară, ne-am reîntors în prima zi de cameră preliminară pentru că, cu toată această plimbare a dosarului, din cauza negării competenţei, s-a ajuns să se anuleze ce se întâmplase timp de patru ani la Bucureşti”, a spus Borcoman, cu referire la un dosar în care au fost mai multe investigaţii legate de fraudarea fondurilor europene comisă în 2022.
Borcoman a mai spus că au fost şi situaţii în care cercetarea judecătorească „era aproape de final şi, dintr-odată, judecătorul cauzei a fost schimbat şi s-a reluat de la zero”.
„Situaţii în care nu putem motiva apelurile declarate pentru că nu se motivează achitarea, condamnarea sau restituirea în primă instanţă. Şi atunci pot să spun că într-adevăr, probabil că se datorează şi lipsei de resurse şi lipsei de personal, dar sunt probleme în întârzieri majore în judecarea cauzelor în faţa instanţelor în dosarele Parchetului European. Nu doresc să vorbesc de ale altor parchete”, a mai spus Cătălin Borcoman.
Medikatv.ro
