Mihai Şora, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Bebeşelea, Radu Vancu şi Eugen Ciurtin au iniţiat o petiţie - "Eliade dezmembrat/ Enescu dezarticulat" - pentru a preveni înstrăinarea manuscriselor enesciene.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Joi, 19 august 2021, la împlinirea a 140 de ani de la naşterea lui George Enescu, casa de licitaţii „Historic“ a lansat o licitaţie cu 190 de manuscrise şi un instrument (o vioară) care i-au aparţinut lui Enescu, licitaţie prevăzută a avea loc la 22 septembrie a.c., chiar spre sfârşitul ediţiei jubiliare a Festivalului Enescu.

Între cele 190 de loturi prezentate pe site-ul casei Historic se află vioara model Joseph Guarnerius del Gesù, primită de George Enescu din partea familiei regale a României, atelierul fraţilor Wolff Kreuznach, 1885, cu un preţ de pornire de 50.000 de euro, precum şi partitura-manuscris „Oedipe” + patru adnotări cu un preţ de pornire de 100.000 de euro. 

ARTEXIM, organizatorul Festivalului Internaţional „George Enescu”, a solicitat vineri Ministerului Afacerilor Interne să facă demersurile legale pentru a verifica legalitatea scoaterii la licitaţie de către casa Historic a unor bunuri şi manuscrise ce i-au aparţinut compozitorului George Enescu. Potrivit specialiştilor, acestea ar trebui să fie în patrimoniul naţional.

Totodată, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat vineri că va verifica provenienţa şi autenticitatea bunurilor scoase la vânzare. 

Conform textului petiţiei, în atenţia Guvernului României şi instituţiilor de cultură, "prezentarea complet netransparentă şi extrem de neprofesionistă a loturilor licitabile a ridicat imediat numeroase semne de întrebare. Ca şi în cazul manuscriselor în suferinţă ale lui Mircea Eliade, din care o mică parte au fost licitate tot de Historic (în decembrie 2019 şi în aprilie 2021), iar multe altele ar urma să fie licitate fără a li se cunoaşte măcar cantitatea şi catalogul, manuscrise ale lui George Enescu şi ale altor mari muzicieni români (precum Lipatti) sunt prezentate şi evaluate în răspăr cu uzanţele consacrate pentru autori de o asemenea însemnătate. Mai mult, noua licitaţie Enescu reia şi amplifică multele probleme dezbătute intens public la licitaţiile Eliade".

Cei şase semnatari ai petiţiei precizează că "în pofida monumentalităţii definitorii a operelor lor, nici unul, nici celălalt - într-o stranie similitudine care reflectă şi marile neajunsuri culturale contemporane - nu beneficiază în prezent de un proiect de editare critică completă. Nici lui Enescu, nici lui Eliade nu le sunt cunoscute şi asimilate contururile fireşti ale operelor lor, chiar dacă - fragmentar - ele sunt cunoscute efectiv şi eficace pe toate continentele. Şi unul, şi celălalt, prin dezmembrarea arhivelor şi dezarticularea fondurilor de manuscrise existente în colecţii încă private, devin treptat de nerecunoscut. Cum de ajungem să risipim până şi operele majore şi irepetabile?".

Potrivit textului petiţiei, şi în privinţa lui Enescu, şi în cazul lui Eliade, "provenienţa manuscriselor e profund litigioasă şi ar trebui, credem, să justifice mobilizarea tuturor celor responsabili. În al doilea rând, ca şi în cazul licitaţiilor precedente, transparenţa actului licitator nu e întrunită în privinţa lui Enescu. Au fost elemente din colecţia Drăghici şi din ansamblul proprietăţilor familiei Enescu din România sustrase, vândute, înstrăinate? Nu ar trebui ele toate să respecte dorinţa expresă a Maestrului? În al treilea rând, absenţa elementelor publice de expertiză, mai ales în privinţa loturilor care ar putea fi imediat clasate ca Tezaur şi cumpărate de Stat, creşte nefiresc preţul de eventuală achiziţie". 

Semnatarii avertizează: "Din aceste punct de vedere, preconizata licitaţie e lipsită de precedent. E posibil, ca şi în cazul lui Eliade, ca ansamblul acestor manuscrise Enescu să fi fost înstrăinat înainte de 1989. La fel, din toate informaţiile disponibile public, niciodată o casă de licitaţii din România nu a beneficiat după 1989 de fonduri atât de însemnate, niciodată nu le-a tratat mai opac şi mai neprofesionist din punct de vedere legal şi moral, şi niciodată o suită de licitaţii nu a produs o mai amplă consternare şi o cuvenită alertare a opiniei publice, deloc exclusiv a lumii academice şi culturale. Există căi pentru a remedia aceste triste circumstanţe?". 

"Apar deci suficiente argumente printre specialiştii şi cunoscătorii operei manuscrise a lui Mircea Eliade (ca precedent: dar o a treia licitaţie e deja anunţată pentru decembrie 2021) şi George Enescu (în cazul celor 190 de loturi anunţate în premieră joi) pentru a solicita un control de resort tuturor instituţiilor abilitate. Mai mult, a avea în patrimoniul naţional autori precum George Enescu şi Mircea Eliade presupune imediat o responsabilitate colectivă de a ne îngriji de legatul lor fără a-l fărâmiţa.   

Dacă aceste fonduri alienate nu pot fi în nici un alt mod restituite circuitului public, solicităm instituţiilor de cultură şi Guvernului României să aloce de urgenţă toate fondurile necesare - fonduri hotărât infime, în raport cu imensitatea beneficiilor - pentru ca arhivele bucureştene majore cu fonduri Enescu şi Eliade (precum Biblioteca Academiei) să le poată achiziţiona şi restitui firesc". 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.