Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a adresat, joi, întregii clase politice din România, o scrisoare deschisă în care le reproşează politicienilor că au „slăbit administraţia publică exact când România avea cea mai mare nevoie de ea” şi că au ales să transmită „mesaje publice incorecte şi înşelătoare”, pentru „a induce ideea” că acest sector de activitate este „motivul pentru care România nu îşi mai poate rezolva problemele”. „În România, prin politicile promovate şi adoptate, a fost slăbită capacitatea administrativă, a fost subordonat angajatul intereselor conducătorilor politici ai instituţiilor, decizia de a refuza o dispoziţie poate atrage foarte uşor restructurarea postului sub pretextul «reformei vizionare» a conducătorului instituţiei, salarizarea este demotivantă, supraîncărcarea cu sarcini suplimentare la ordinea zilei”, arată FNSA.
„Nu v-a cerut niciodată (n. red.- FNSA), în ultimii ani, să «protejaţi» administraţia publică de reformă, v-a cerut să reformaţi administraţia astfel încât ea să poată proteja România. Aţi ales însă să transmiteţi mesaje publice incorecte şi înşelătoare, pentru a induce ideea că sectorul nostru de activitate este motivul pentru care România nu îşi mai poate rezolva problemele. În ultima perioadă, v-aţi folosit şi vă folosiţi de acest sector de activitate pentru a ameninţa, de exemplu, că rating-ul suveran de ţară va fi retrogradat la categoria «junk» deoarece, nu-i aşa, există salariaţii din sectorul administraţie publică, salariile şi drepturile acestora. Înainte de acest moment, aţi redus personalul angajat, aţi diminuat sau aţi pregătit diminuarea veniturilor, aţi transferat atribuţii fără personal şi fără finanţare”, afirmă sindicaliştii în scrisoarea deschisă adresată tuturor politicienilor români.
Sindicaliştii reclamă că toate politicile promovate în ultimii ani, „fără dialog, fără consultare”, au pornit de la conceptul «reformator» că salariaţii din sectorul administraţie publică „sunt o cheltuială” şi reproşşează că, legiferând în acest sens, au slăbit „stabilitatea funcţiei publice şi protecţia salariaţilor în faţa alternanţei la putere a politicului”.
Potrivit sursei citate, aceste demersuri au fost „alimentate de un populism rudimentar”, fiind transmise cetăţenilor „informaţii false” şi transformându-i, astfel, pe salariaţii din administraţie în „vinovaţii de serviciu” pentru situaţia economică a ţării, deşi aceştia reprezintă doar o cincime din totalul bugetarilor.
„Aţi omis cu bună ştiinţă, poate unii dintre dumneavoastră din neglijenţă sau, mai grav, având interese ascunse, faptul că administraţia publică nu este doar un consumator de buget, ci ea produce capacitatea statului de a avea buget! În discursul public, aţi plasat întotdeauna salariatul din administraţie, inevitabil, la capitolul «cheltuieli de personal», deşi, în realitate, acesta este elementul esenţial prin care statul îşi produce veniturile, îşi atrage finanţările şi execută politicile prin: colectarea impozitelor şi taxelor, aplicarea reformelor fiscale, efectuarea controalelor, combaterea fraudei şi risipei, gestionarea şi implementarea investiţiilor şi fondurilor europene, autorizarea investiţiilor private, administrarea patrimoniului public, asigurarea stabilităţii instituţionale etc”, afirmă sursa citată, care adaugă că aceste activităţi nu apar la «venituri bugetare», motiv pentru care politicienii au considerat că munca acestora „nu merită remunerată pe măsură”.
Sindicaliştii mai reproşează eliminarea „a zeci de mii de posturi” din sectorul administraţie publică.
„A fost şi este chiar aşa de greu să vă gândiţi cât costă un control fiscal nefăcut la timp datorită subdimensionării personalului? Cât costă o creanţă care nu poate fi urmărită? Cât costă un proiect European întârziat sau pierdut? Cât costă o achiziţie întârziată pentru că într-un compartiment au rămas doi oameni? Cât costă o eroare a unui salariat care munceşte pentru două sau trei posturi? Cât costă plecarea unui specialist cu 15-20 de ani vechime, care s-a săturat să vadă că de ani de zile sunt prioritizate din punctul de vedere al salarizării alte sectoare? Ce nu v-a interesat? Că aceste pierderi apar după şase luni, după un an, după doi ani şi sunt mult mai mari decât «economia» iniţială!”, susţin sindicaliştii FNSA.
Aceştia mai spun că rating-ul de ţară este protejat şi de capacitatea administrativă, dând exemplul motivării agenţiilor de rating în păstrarea acestuia pentru Franţa.
„În România, prin politicile promovate şi adoptate, a fost slăbită această capacitate, a fost subordonat angajatul din sectorul administraţie intereselor conducătorilor politici ai instituţiilor, decizia de a refuza o dispoziţie poate atrage foarte uşor restructurarea postului sub pretextul «reformei vizionare» a conducătorului instituţiei, salarizarea este demotivantă, supraîncărcarea cu sarcini suplimentare la ordinea zilei”, arată FNSA.
Sindicaliştii adaugă că depolitizarea cerută de ei nu este „un moft sindical”, ci „o infrastructură economică”, iar „salarizarea slabă nu economiseşte bani”.
„V-aţi gândit că un specialist bun din administraţie, în fiscalitate, achiziţii, juridic, fonduri europene, urbanism etc, are alternative salariale mult mai bune pe piaţa muncii? Întrebăm retoric, am sesizat de nenumărate ori că prin «reforma administraţiei» a fost urmărită privatizarea instituţiilor şi, chiar dacă statutul economiseşte la salariu sau la eliberarea postului, cumpără apoi consultanţă şi externalizează activitatea la costuri mult mai mari. Pentru acestea nu există restricţii. Conceptul de administraţie «ieftină» în ceea ce reprezintă salarizarea sau resursele financiare ale instituţiilor este incompatibil cu cel de administraţie eficientă”, arată aceeaşi sursă.
Sindicaliştii le mai reproşează politiienilor că au „omis” şi „nesocotit” faptul că administraţia publică este „coloana vertebrală a sistemului bugetar”, „infrastructura instituţională” prin care funcţionează toate celelalte sectoare.
„Aţi transformat-o în Cenuşăreasa sistemului bugetar, în vinovatul de serviciu al fiecărei crize! Şi aţi ales să o vulnerabilizaţi şi să o slăbiţi, iar efectele negative se regăsesc, inevitabil, în celelalte sectoare. (...) Aţi erodat prestigiul funcţiei publice, aţi creat dificultăţi în a recruta salariaţi în slujba cetăţenilor, aţi contribuit la plecarea specialiştilor din sectorul administraţie publică, aţi supraîncărcat cu sarcini activităţile, aţi introdus în legislaţie diferenţe salariale imense între sectorul administraţie şi alte sectoare şi aţi predat politizării sectorul de activitate pe care îl reprezentăm. Fără a judeca, de la înălţimea funcţiilor sau demnităţilor dumneavoastră, că ale noastre colege şi colegi care îşi desfăşoară activitatea în acest sector sunt de fapt SOLUŢIA la aceste probleme”, mai afirmă sindicaliştii în scrisoarea deschisă.
Sindicaliştii le sugerează oamenilor politici că „poate e momentul” acum, „în ultimul ceas”, să prioritizeze administraţia, să nu o mai slăbească, să nu o mai umilească, să nu o mai politizeze.
„Dacă veţi continua pe această cale, veţi descoperi că aceste «economii» la salarii şi lezări ale drepturillor angajaţilor în slujba sectorului administraţie publică vor genera pierderi de miliarde, mult mai mari”, precizează FNSA.
Reprezentanţii federaţiei solicită, în contextul tuturor modificărilor legislative din ultimii ani, o întâlnire, la nivelul structurilor politice pe care le reprezintă fiecare (Parlament, Guvern, Preşedinţie şi alte entitaţi), în vederea semnării unui „Pact naţional pentru capacitate administrativă”, în care să fie abordate şi însuşite de către toate partidele politice aspecte precum: salarizarea competitivă în raport cu alte sectoare; depolitizarea funcţiei publice; recrutarea tinerilor; formare profesională şi protecţia salariaţilor care semnalează nereguli.
„În perioada următoare, FNSA va solicita colegelor şi colegilor noştri din celelalte federaţii reprezentative la nivelul sectorului de activitate Administraţie publică o întâlnire comună în vederea pregătirii acţiunilor de protest, care pot culmina cu declanşarea grevei generale în acest sector de activitate. Motivele acestui demers le deduceţi din prezenta scrisoare”, se mai arată în documentul citat.



























