Aproximativ 50 de nave aşteptau joi să primească acces pe Dunăre, prin bara Sulina, traficul fiind îngreunat de procedurile de control. O delegaţie din care fac parte Reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, ai Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos” şi ai Comisiei Europene discută la Reni (Ucraina) adoptarea unor proceduri care să ducă la simplificarea procedurilor care permit intrarea pe canal.
Închiderea recentă a navigaţiei prin portul Odessa a dus la o situaţie nemaiîntâlnită de la începutul războiului pornit de Rusia: o parte din trafic s-a mutat spre porturile ucrainene de la Dunăre, iar numărul navelor care aşteaptă să intre din mare pe canalul Sulina a crescut foarte mult.
În prezent, aproximativ 50 de nave aşteaptă finalizarea formalităţilor şi permiterea accesului. Pentru a fluidiza traficul, o delegaţie formată din Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Angela Ivan, directoarea Administraţiei Fluviale "Dunărea de Jos", directorul de Căi Navigabile şi un reprezentant al Comisiei Europene s-au deplasat joi dimineaţă la Reni, principalul port dunărean al Ucrainei, pentru a discuta cu autorităţile din ţara vecină.
"Agenda întâlnirii vizează îmbunătăţirea comunicării în vederea unui trafic cât mai fluid pe canalul Sulina", a declarat pentru News.ro Ionel Scrioşteanu, secretar de stat MTI, prezent la întâlnire.
"Numărul mare de nave din bara Sulina nu este generat de faptul că AFDJ nu ar avea suficienţi piloţi, ci de procedurile specifice traficului de frontieră. Vrem să îmbunătăţim procedurile de verificare/ control, să avem un trafic susţinut", a adăugat Scrioşteanu.
"Avem 30 de piloţi pe tură, aşadar nu piloţii sunt problema, ci comisiile de verificare a documentelor de intrare în spaţiul Schengen", a explicat pentru News.ro Angela Ivan, directoarea AFDJ, prezentă la întâlnirea de la Reni. "Este o singură comisie, din lipsă de personal, iar verificarea şi operarea documentelor la o navă pot dura între trei şi cinci ore", susţine Directoarea AFDJ Galaţi.
Conform acesteia, o soluţie ar putea fi suplimentarea numărului de comisii. De obicei, dintr-o structură de verificare a documentelor fac parte un reprezentant al Poliţiei de Frontieră, un reprezentant al Vămii şi unul al Direcţiei Sanitar-Veterinare, în funcţie de tipul de transport.
Nivelul scăzut al Dunării nu are nicio influenţă asupra faptului că tranzitul are loc greu. "Deocamdată, la bara Sulina adâncimea este corectă", arată Ivan.
Închiderea portului maritim Odessa, principala cauză a aglomeraţiei din Sulina
Pe 19 iulie, nava cargo Golden Leo era atacată în timp ce părăsea portul ucrainean Odessa. Grav avariată, s-a scufundat în scurt timp. Nouă membri ai echipajului şi un pilot ucrainean au fost ucişi în acel incident.
Reprezentanţii Autorităţii Portuare Maritime Ucraineană (USPA) declarau pentru Kyiv Post că acest atac a fost unul dintre evenimentele cheie care au schimbat modul în care armatorii şi companiile de asigurări percep riscurile intrării în portul maritim Odesa. Cifrele arată clar prăbuşirea traficului: faţă de 169 de nave în iulie, doar şapte au mai intrat în port în primele 11 zile ale lunii august.
USPA nu a modificat regulile sau procedurile pentru navele care intră în porturi. Problema este riscul mult mai mare: de la începutul anului 2026, au fost 160 de atacuri asupra infrastructurii portuare, 87 de atacuri asupra navelor civile din porturi şi 68 asupra navelor din coridorul maritim.
În acest context s-a ajuns ca în zona portului Sulina să fie ancorate aproximativ 70 - 80 de nave, conform datelor Marine Traffic.
"Doar navele care au depus buletinele de intrare, în număr de aproape 50, sunt nave care intră prin bara Sulina. Restul se adăpostesc în zona protejată Schengen şi aşteaptă: unele să vadă dacă primesc o comandă, altele vor să intre prin Bâstroe (canalul ucrainean al Dunării, n.r.)", explică directoarea AFDJ Galaţi pentru News.ro.
Conform acesteia, există o înţelegere între cele trei ţări riverane: România, R. Moldova şi Ucraina, prin care este stabilit că dintr-o sută de nave care tranzitează, 40% intră pentru Ucraina, 40% - pentru România, 20% - pentru R. Moldova. "Dacă partea română nu are nave către porturile Galaţi sau Brăila, cedăm în favoare a Ucrainei sau a Moldovei, dacă au urgenţe", explică Angela Ivan mecanismul de tranzitare.
Medikatv.ro
