România a intrat, din august 2026, în etapa în care cartea electronică de identitate devine documentul standard eliberat cetăţenilor, iar buletinul clasic mai este emis doar în situaţii justificate. Schimbarea are efecte care depăşesc ghişeul de evidenţă a persoanelor: pentru instituţiile financiare, ea marchează începutul unei perioade de câţiva ani în care aceleaşi procese de identificare vor trebui să funcţioneze simultan cu documente construite pe tehnologii diferite.
Cartea electronică de identitate a depăşit faza pilot desfăşurată în judeţul Cluj şi se emite la nivel naţional. Peste 150 de milioane de euro din fonduri europene au fost alocate primelor loturi emise în 2026. Documentul are dimensiunea unui card bancar, iar cipul conţine datele biometrice ale titularului, respectiv imaginea facială şi amprentele, într-o zonă securizată, funcţionalitate de semnătură electronică calificată şi componenta de card naţional de sănătate.
În paralel, documentele emise anterior rămân valabile până la data expirării înscrisă pe ele. Conform Regulamentului (UE) 2019/1157, cărţile de identitate care nu conţin cip îşi pierd valabilitatea cel târziu la 3 august 2031, indiferent de termenul trecut pe document.
Rezultă un interval de aproximativ cinci ani în care orice entitate reglementată, de la bănci şi instituţii financiare nebancare până la operatori de telecomunicaţii şi platforme care aplică obligaţii de cunoaştere a clientelei, va trebui să verifice două generaţii de documente de identitate în acelaşi proces şi cu acelaşi nivel de rigoare.
O schimbare de natură, nu de precizie
Diferenţa dintre cele două tipuri de documente nu ţine de calitatea verificării, ci de principiul pe care aceasta se bazează.
„Diferenţa dintre a citi un buletin vechi şi a valida o carte electronică de identitate este mai mare decât pare. La documentul clasic, verificarea este probabilistică: analizezi microtext, hologramă, fonturi, iar răspunsul este că documentul pare autentic cu un anumit grad de încredere. La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis. Este o schimbare de natură, nu de precizie", a declarat Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss, companie românească de RegTech cu sediul în Bucureşti.
În practică, verificarea unui document clasic presupune analiza vizuală a elementelor de securitate şi evaluarea coerenţei datelor, iar rezultatul este o probabilitate. Verificarea unui document cu cip presupune citirea prin NFC a zonei securizate şi validarea semnăturii emitentului, iar rezultatul este binar.
Consecinţa pentru instituţii este că infrastructura de verificare trebuie să susţină ambele metode în paralel, fără ca fluxul de onboarding să se dubleze şi fără ca experienţa clientului să difere în funcţie de documentul pe care îl deţine. Qoobiss anunţă că ONTRACE, soluţia sa de verificare a identităţii la distanţă, poate procesa în acelaşi flux de onboarding atât documentele clasice, cât şi noile cărţi electronice de identitate. În martie 2024, Qoobiss Identify devenise prima soluţie e-KYC din România care permite validarea la distanţă, prin mijloace video, a cărţilor de identitate cu cip.
Al treilea format: portofelul european
Pe 6 decembrie 2026 expiră termenul stabilit prin Regulamentul (UE) 2024/1183, cunoscut şi ca eIDAS 2.0, la care fiecare stat membru trebuie să pună la dispoziţia cetăţenilor şi a mediului de afaceri cel puţin un portofel european de identitate digitală certificat.
România dezvoltă aplicaţia naţională RO Wallet, în cadrul proiectului RoEUDIW. Printr-un comunicat guvernamental din iunie 2026 a fost confirmată decizia de a construi aplicaţia pe o soluţie open-source dezvoltată de Germania, renunţând la varianta iniţială a unei dezvoltări de la zero. România participă şi la consorţiul european EUDIW-PACT, coordonat de Ministerul de Interne din Franţa, care reuneşte 24 de state membre.
Pentru cetăţeni, utilizarea portofelului rămâne voluntară, iar accesul la servicii publice sau private nu poate fi condiţionat de deţinerea lui.
Pentru instituţiile private, termenul relevant este 6 decembrie 2027. De la acea dată, entităţile obligate prin lege să folosească autentificare puternică pentru identificarea online, categorie în care intră în primul rând băncile, trebuie să accepte portofelul european de identitate digitală atunci când clientul alege să îl folosească.
Între cele două termene europene există un singur ciclu bugetar. Integrările de acest tip presupun adaptări tehnologice şi operaţionale care nu pot fi tratate ca proiecte de scurtă durată: înregistrarea instituţiei ca parte care se bazează pe portofel, capacitatea de a solicita exclusiv atributele necesare, verificarea în timp real a validităţii şi a statusului de revocare al declaraţiei de identitate, precum şi jurnalizarea fiecărei interacţiuni într-o formă care rezistă la audit.
Unde se mută riscul de fraudă
Trecerea la documentul electronic elimină o categorie întreagă de fraudă, cea a documentului falsificat. Deschide însă alta.
Un cip valid demonstrează autenticitatea documentului, dar nu spune nimic despre persoana care îl prezintă. Un document autentic poate fi obţinut fraudulos sau folosit de altcineva, iar o declaraţie de identitate validă din portofel poate fi prezentată de o persoană care a preluat controlul asupra dispozitivului.
„Verificarea identităţii nu dispare odată cu portofelul, ci se mută. Nu mai verifici dacă documentul este fals, ci dacă declaraţia de identitate este validă, dacă nu a fost revocată şi dacă persoana care o prezintă este titularul. Primele două sunt probleme rezolvate criptografic. A treia rămâne biometrică, şi acolo se dă bătălia următorilor ani", a spus Alexandru Bora.
ONTRACE se află în proces de evaluare independentă pentru Presentation Attack Detection şi Injection Attack Detection, conform standardelor ETSI TS 119 461 şi CEN/TS 18099. Evaluarea vizează nivelul Extended, cu componenta de detecţie a injecţiei la Level High, iar rezultatele urmează să fie comunicate la finalizarea procesului.
Un proiect de conformitate, nu de eficienţă
Cea mai recentă estimare publică indică un grad de adopţie de aproximativ 35% în rândul companiilor din România pentru soluţiile de verificare a identităţii la distanţă.
Pentru segmentul care a implementat deja astfel de soluţii, calendarul european înseamnă în principal adaptarea infrastructurii existente. Pentru restul pieţei, el schimbă natura proiectului: verificarea digitală a identităţii încetează să mai fie o iniţiativă de eficientizare şi devine o obligaţie de conformitate, cu termen fix.
Qoobiss este o companie românească de RegTech, cu sediul în Bucureşti, care dezvoltă infrastructură de conformitate şi onboarding digital pentru industrii reglementate. Portofoliul include ONTRACE, OMNICHECK, OVERWATCH şi ORIGIN, iar soluţiile acoperă peste 250 de ţări şi teritorii şi peste 15.000 de tipuri de documente de identitate. Din decembrie 2022, compania este furnizor acreditat de Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru servicii de verificare a identităţii la distanţă.
Medikatv.ro
