Somnul este esenţial pentru refacerea organismului şi pentru consolidarea memoriei, însă multe persoane dorm mai puţin decât este recomandat. Un nou studiu experimental sugerează că unele dintre procesele benefice asociate somnului ar putea fi reproduse prin stimularea unei regiuni a creierului, chiar şi în lipsa somnului propriu-zis.
O echipă de cercetători a dezvoltat o tehnică experimentală care a permis reproducerea locală a ritmului specific somnului profund în creierul unor şoareci privaţi de somn.
Rezultatele, publicate în revista Nature Neuroscience, arată că această intervenţie a redus unele dintre efectele lipsei de somn şi a îmbunătăţit performanţa la un test de memorie.
În mod obişnuit, lipsa somnului provoacă somnolenţă, încetineşte reacţiile fizice, reduce capacitatea de concentrare şi poate afecta starea de spirit. Pe termen lung, este asociată şi cu un risc mai mare de boli cronice.
În cadrul studiului, cercetătorii au implantat în creierul şoarecilor cabluri foarte subţiri cu fibră optică. Acestea au emis impulsuri luminoase timp de 30 de minute, reproducând ritmul caracteristic somnului profund într-o anumită regiune a creierului. Animalele au fost menţinute treze pe durata experimentului pentru a fi private de somn.
Potrivit medicului psihiatru Chiara Cirelli, profesor la Universitatea Wisconsin-Madison, cercetătorii au indus practic un somn localizat într-o regiune a creierului. În timp ce acea zonă îşi desfăşura procesele implicate în consolidarea memoriei şi refacerea capacităţii de învăţare, celelalte regiuni ale creierului au rămas active şi conectate la mediul înconjurător.
Cercetătoarea a remarcat că un fenomen asemănător apare în mod natural la delfini, care pot dormi cu o singură emisferă cerebrală în acelaşi timp.
După stimulare, şoarecii au prezentat semne că aveau nevoie de mai puţin somn. În regiunile stimulate, undele cerebrale lente, caracteristice somnului profund, au fost mai reduse. Aceste unde reprezintă impulsuri electrice generate de celulele nervoase în timpul somnului.
Pentru a evalua efectele asupra memoriei, cercetătorii au supus animalele unui test de memorare. Şoarecii privaţi de somn care au primit stimulare în ambele emisfere cerebrale au obţinut rezultate comparabile cu cele ale şoarecilor odihniţi. În schimb, şoarecii privaţi de somn care nu au beneficiat de stimulare au avut performanţe semnificativ mai slabe, potrivit NIH.
Tehnica nu a fost testată încă la oameni. Totuşi, cercetătorii notează că atât oamenii, cât şi şobolanii pot prezenta unde cerebrale lente specifice somnului profund chiar şi în stare de veghe.
Etapele următoare ale cercetării urmăresc să stabilească dacă efecte similare pot fi obţinute şi la oameni prin metode de stimulare mai puţin invazive decât implanturile utilizate în acest studiu.
Potrivit autorilor, aceste rezultate contribuie la o mai bună înţelegere a rolului somnului şi a mecanismelor implicate în învăţare.
Amy Bany Adams, director interimar al Institutului Naţional pentru Tulburări Neurologice şi Accident Vascular Cerebral din cadrul NIH, a declarat că studiul reprezintă un pas înainte în înţelegerea modului în care pot fi prevenite şi tratate tulburările asociate declinului cognitiv.
Studiul a fost finanţat de National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite.
Medikatv.ro
