Islandezii au votat la referendumul de duminică să rămână în afara Uniunii Europene, respingând eforturile guvernului de a redeschide negocierile de aderare şi alăturându-se celor care susţineau că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi puse în pericol, a informat duminică postul de televiziune RUV.
UPDATE - Potrivit rezultatelor finale, după procesarea datelor din toate circumscripţiile electorale, opţiunea „Nu” a obţinut 52,8% din voturi, anunţă RUV.
Astfel, 105.399 de alegători (47,2%) au votat „Da”, în timp ce 118.040 (52,8%) au votat „Nu”.
Au fost exprimate în total 225.031 de voturi, ceea ce reprezintă o rată de participare la vot de 82,5%. Aceasta este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la orice alegeri din Islanda de la alegerile parlamentare din aprilie 2009, când a fost de 85,1%.
Guvernul urmează să ţină o conferinţă de presă la ora 13:00 (16:00, ora României).
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Potrivit RUV, numărarea voturilor s-a încheiat în toate circumscripţiile, cu excepţia circumscripţiei Sud-Vest, dar ar fi nevoie de o răsturnare dramatică de situaţie în această circumscripţie pentru a schimba rezultatul.
Astfel, în acest moment, pentru „Da” s-au înregistrat 89.459 de voturi, reprezentând 47,5 la sută din voturi, în timp ce pentru „Nu” au optat 99.037 de alegători, reprezentând o proporţie de 52,5 la sută.
Buletine de vot albe şi nule au fost 1.200, adică 0,6 la sută.
În prezent, se aşteaptă doar rezultatele finale din circumscripţia Sud-Vest. Nu s-a oferit nicio explicaţie pentru întârzierea îndelungată în primirea datelor, menţionează RUV. „Cu toate acestea, nu este corect să spunem că există o tensiune mare în legătură cu rezultatul. Cifrele finale ar trebui să arate o schimbare dramatică în favoarea taberei „da” pentru ca aceasta să preia conducerea”, arată RUV.
Diferenţa dintre tabere este, în acest moment, de 9.578 de voturi. Se estimează că în circumscripţia Sud-Vest urmează să fie numărate aproximativ 32.000 de voturi. Dacă ar fi aşa, tabăra „da” ar avea nevoie de aproximativ 65% din aceste voturi pentru a prelua conducerea. Aceasta ar însemna că tabăra „da” ar obţine aproape 57 % din voturile din circumscripţie, odată ce toate voturile vor fi luate în calcul. Cu alte cuvinte, este aproape imposibil, conchide RUV.
Un vot negativ va dezamăgi Bruxelles-ul, întrucât unii oficiali au prezentat această ţară insulară de 400.000 de locuitori ca un caz cu risc redus, care ar putea atenua scepticismul faţă de extinderea UE şi ar consolida strategic blocul în contextul în care securitatea arctică se află în centrul atenţiei, comentează Reuters.
Guvernul a prezentat aderarea ca pe un scut împotriva războaielor comerciale şi a rivalităţii din Arctica şi a descris referendumul ca pe un moment de tipul „acum sau niciodată”, prim-ministrul Kristrun Frostadottir avertizând că un „nu” ar pune problema aderării în aşteptare.
DECENII DE DEZBATERI PRIVIND ADERAREA
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică şi vulnerabilă a ţării. Un guvern eurosceptic a pus capăt negocierilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu şi tarifele la import impuse de SUA, au conferit un caracter de urgenţă unei chestiuni pe care islandezii o dezbat cu intermitenţă de zeci de ani.
Susţinătorii opţiunii „Da” au afirmat că aderarea la Uniune ar putea contribui la scăderea ratelor dobânzilor şi ar oferi mai multă siguranţă într-o lume tulburată de războiul din Ucraina şi de retorica preşedintelui american Donald Trump privind anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.
Susţinătorii opţiunii „Nu” au afirmat că aderarea la UE ar pune în pericol suveranitatea insulei şi apele de pescuit.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat premierul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce şi-a exprimat votul în capitală, sâmbătă. „Aşteptăm de ani de zile să putem vota”, a spus Frostadottir, adăugând că guvernul său îşi va continua activitatea indiferent de rezultat.
RATELE DOBÂNZILOR ŞI COSTUL VIEŢII
Dezbaterile din Islanda s-au concentrat mai degrabă pe ratele dobânzilor, drepturile de pescuit şi costul vieţii decât pe securitate.
Islanda se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu rate ale dobânzilor care au scumpit creditele ipotecare. Susţinătorii votului „da” au afirmat că aderarea la UE şi, eventual, adoptarea monedei euro ar putea aduce o uşurare. Rata dobânzii băncii centrale a Islandei este de 8%, comparativ cu 2,25% la Banca Centrală Europeană.
„Nu ar rezolva problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”, a declarat economistul-şef Vilhjalmur Hilmarsson de la Viska, unul dintre cele mai mari sindicate din Islanda.
Lidera opoziţiei, Gudrun Hafsteinsdottir, care a condus campania pentru „nu”, a afirmat că argumentele economice sunt exagerate. „Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.
Ragnhildur Skarphedinsdottir, o alegătoare în vârstă de 70 de ani, a declarat că Islanda se descurcă bine pe cont propriu şi că va vota „nu”.
„Rămânând independenţi aşa cum suntem, privim cu optimism spre viitor”, a spus ea înainte de a-şi exprima votul la Reykjavik.
Conform normelor UE, cotele de pescuit se bazează, printre alţi factori, pe modelele istorice de pescuit. Unii oficiali islandezi au afirmat că Islanda îşi va păstra astfel controlul asupra apelor sale, întrucât nicio ţară din UE nu a mai pescuit acolo de zeci de ani.
Hafsteinsdottir contestă acest lucru. „Ştiu că Uniunea Europeană va veni cu unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar ştim că aceasta nu va dura pentru totdeauna”, a spus ea.
Medikatv.ro
