Horaţiu Moldovan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) afirmă că lipsa registrelor de boală nu afectează deciziile luate de autorităţi privind managementul sanitar, căci datele privind bolile şi pacienţii există în statusticiile pe care autorităţile le au.
„Incidenţa şi prevalenţa, în primul rând, nu se calculează pe registre. Ele se calculează cu nişte indicatori statistici validaţi de către comunitatea ştiinţifică medicală, iar lipsa registrelor nu ne împiedică să facem calcule, pentru că noi ştim exact câţi pacienţi avem în tratament. Noi avem în platforma informatică a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în permanenţă, în timp real, care sunt toţi pacienţii, numărul pacienţilor şi exact cine sunt ei, avem CNP-urile lor, ştim pacienţii care sunt trataţi, cu ce sunt trataţi, de ce afecţiune sunt trataţi”, a declarat preşedintele CNAS joi, în dezbaterile din cadrul Maratonului Medika Tv şi Profit.ro „Cine decide unde se tratează pacientul?”.
Acesta a subliniat că autorităţle încep să folosească mai mult aceste date în structurarea strategiilor e care le conturează în ceea ce priveşte acordarea serviciilor medicale.
„Deci avem aceste date pe care nu le-am folosit până în momentul de faţă într-o astfel de decizie şi iată aducem datele reale, pentru că astăzi medicina se face pe bază de dovezi, deci şi managementul sanitar ar trebui să înceapă să fie făcut pe bază de dovezi, pe bază a datelor care există. E păcat să stăm pe un munte de date şi să nu le folosim. Niciodată noi nu am ştiut până acum, când ne-am preocupat de această chestiune, câţi pacienţi se tratează dintr-un judeţ, câţi se tratează în alt judeţ şi iată că aceste date le avem şi le-am şi folosit”, mai spune Horaţiu Moldovan.
Acesta respinge acuzaţiile potrivit cărora autorităţile din domeniul sănătăţii „reduc sănătatea la nivelul unei formule”, elargumentând că, aşa cum medicina se face bază de dovezi şi statistici, şi managementul sanutar se face tot pe bază de statistici şi formule. Mai mult, Horaţiu Moldovan este de părere că în managementul sănătăţii publice din România nu au fost folosite, până acum, suficiente formule.
