Între 70% şi 80% dintre agenţiile mici şi mijlocii de plasare a forţei de muncă ar putea să fie scoase din piaţă, începând cu data de 8 august, momentul în care WorkinRomania, platforma unică naţională prin care Guvernul vrea să gestioneze în mod transparent, sigur şi digitalizat, accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România, urmează să devină operaţională, susţin reprezentanţii Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).
Noile reglementări privind accesul străinilor pe piaţa muncii aduc o serie de noutăţi cum ar fi digitalizarea completă a procedurii prin platforma unică, introducerea contractului bilingv, ceea ce protejează real lucrătorul străin, dar şi responsabilizarea agenţiilor pentru soarta lucrătorilor plasaţi. Pe de altă parte, regimul contractului tripartit şi obligaţia agenţiei de a răspunde pentru fapte pe care nu are nicio putere să le controleze constituie punctele sensibile ale noii legislaţii.
De departe, însă, nivelul ridicat al garanţiilor financiare pe care agenţiile trebuie să le plătească şi pe care multe nu vor putea să le susţină este măsura care va avea cele mai mari urmări în piaţă, lasă să se înţeleagă oficialii patronatului.
"Data de 8 august 2026, când platforma WorkinRomania ar trebui să devină operaţională, marchează cea mai profundă transformare a acestui sector din ultimii ani. Da, există un risc real de concentrare a pieţei. Garanţia financiară de 75.000 euro pentru agenţiile de plasare, cu majorări de 50.000 euro pentru fiecare 250 de lucrători suplimentari, reprezintă o barieră de intrare care, în opinia noastră, va elimina între 70% şi 80% dintre agenţiile mici şi mijlocii active astăzi", a declarat pentru News.ro Elena Panţiru, vicepreşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă.
Începând cu 27 aprilie 2026, vechea procedură prevăzută de OG 25/2014 a fost abrogată, dar noul sistem redefinit de OUG nr. 32/2026 nu este pe deplin funcţional. După o perioadă de acomodare, noile obligaţii intră în vigoare, începând cu data de 8 august.
Cum multe agenţii de plasare a forţei de muncă nu pot să plătească aceste garanţii, se va ajunge la o concentrare a pieţei cu câţiva jucători mari, ceea ce nu este de dorit, avertizează patronatul.
"Consecinţa firească este o concentrare a pieţei în mâinile câtorva operatori mari, capabili să imobilizeze sume de ordinul sutelor de mii de euro. Aceasta nu este o ipoteză, este un efect matematic al pragului financiar. Paradoxul este că tocmai concurenţa dintre agenţii este cea care protejează lucrătorii străini de abuzuri şi menţine preţurile serviciilor la un nivel rezonabil pentru angajatori", afirmă Elena Panţiru.
Aceasta precizează că procesul de concentrare a pieţei nu înseamnă, sub nicio formă, eliminarea migraţiei ilegale, aşa cum se aşteaptă, ci dimpotrivă.
"Rezumarea activităţii agenţiilor de plasare la un set de norme punitive şi sancţiuni excesive, fără nicio componentă de profesionalizare a sectorului, nu poate produce un rezultat bun. Un sistem care doar sancţionează, dar nu construieşte competenţă şi standarde profesionale, împinge activitatea către zona gri, în loc să o formalizeze. Combaterea migraţiei ilegale se face prin proceduri accesibile, previzibile şi rapide, nu prin bariere financiare şi amenzi care descurajează tocmai operatorii care vor să lucreze legal", menţionează Elena Panţiru.
Digitalizarea completă, un pas înainte
Reprezentantul Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă spune că un lucru bun adus de noile reglementări îl constituie digitalizarea completă a procedurii prin platforma unică. Aceasta constituie un pas necesar şi modern, care reduce birocraţia fizică, deplasările repetate şi oportunităţile de corupţie.
De asemenea, introducerea contractului bilingv protejează real lucrătorul străin, care semnează un document pe care îl înţelege. Responsabilizarea agenţiilor pentru soarta lucrătorilor plasaţi, prin obligaţia de a găsi un nou loc de muncă la încetarea contractului, este de asemenea binevenită, afirmă reprezentantul patronatului.
Pe de altă parte, Panţîru menţionează şi o serie de puncte negative, cum ar fi faptul că agenţia răspunde pentru fapte pe care nu are nicio putere să le controleze.
"Cel mai grav este sistemul de răspundere obiectivă - agenţia răspunde pentru fapte pe care nu le poate controla: decizii ale consulatelor de a respinge vize, întârzieri ale altor autorităţi în soluţionarea prelungirilor, conduita proprie a lucrătorului care abandonează locul de muncă. Sancţiunile se cumulează nejustificat: pentru aceeaşi faptă, o agenţie poate primi simultan amendă, executarea garanţiei şi suspendarea autorizaţiei. Nu există gradualitate, nu există avertisment la prima abatere, cum prevede orice sistem administrativ echilibrat din Uniunea Europeană", declară Elena Panţiru.
Un alt minus structural este regimul contractului tripartit, care este semnat de trei părţi: agenţia, angajatorul şi lucrătorul străin, dar legea nu prevede ce se întâmplă când una dintre ele iese din raport, atrage atenţia reprezentantul patronatului.
"În practică, dacă lucrătorul demisionează sau angajatorul denunţă contractul, agenţia rămâne obligată în continuare, ca şi cum ar fi "angajată" pe mai departe faţă de un raport care, de fapt, s-a stins. Este un non-sens juridic: un contract tripartit nu poate produce efecte doar între două părţi după ieşirea celei de-a treia. Când o parte iese din el, contractul ar trebui să devină nul de drept, nu să supravieţuiască artificial în sarcina exclusivă a agenţiei", susţine Elena Panţiru.
Contingentul de muncitori străini nou-admişi pe piaţa muncii pentru 2026 este de 90.000 de persoane, în scădere faţă de cei 100.000 admişi în 2025. Până la data de 15 iulie 2026 au fost emise 65.040 de avize de angajare, potrivit datelor PIFM.
Medikatv.ro
