Guvernul britanic a prezentat miercuri un buget care prevede reducerea costurilor energiei pentru populaţie, majorarea taxelor aplicate băncilor şi creşterea cheltuielilor pentru apărare şi inteligenţă artificială, într-o încercare de a atenua presiunile inflaţioniste fără a destabiliza finanţele publice, transmite CNBC.
Ministrul britanic al Finanţelor, John Healey, a anunţat un pachet amplu de măsuri pentru sprijinirea gospodăriilor şi companiilor, în condiţiile în care scumpirea energiei, alimentată de războiul dintre Statele Unite şi Iran, a determinat accelerarea inflaţiei şi creşterea costurilor de împrumut ale statului.
Inflaţia anuală din Marea Britanie a ajuns la 3,5% în septembrie, iar pieţele financiare anticipează că Banca Angliei va majora dobânda de referinţă luna viitoare.
Guvernul condus de premierul Andy Burnham promisese măsuri pentru reducerea presiunilor asupra nivelului de trai, în contextul în care economia britanică este vulnerabilă la şocurile energetice externe, ţara fiind importator net de energie.
Healey a declarat în Parlament că obiectivul bugetului este să ofere familiilor un răgaz financiar şi a subliniat necesitatea unor schimbări radicale în sectorul energetic.
Printre principalele măsuri se numără eliminarea tarifelor fixe de pe facturile gospodăriilor pentru încălzirea cu gaze naturale şi prelungirea până în iulie 2027 a unei facilităţi fiscale pentru energia electrică, de care beneficiază milioane de consumatori.
De asemenea, gospodăriile încadrate în cele mai mici patru categorii ale impozitului local pe locuinţe vor primi câte 100 de lire sterline, echivalentul a aproximativ 133 de dolari.
Costul total al acestor măsuri este estimat la 2,6 miliarde de lire sterline.
Guvernul va elimina şi taxele vamale pentru peste 100 de produse alimentare, în încercarea de a reduce costurile suportate de consumatori.
În paralel, facilităţile privind impozitele pe proprietăţile comerciale vor fi extinse pentru mai multe întreprinderi mici din sectoarele ospitalităţii, comerţului cu amănuntul şi agrementului.
Bugetul include şi 15 milioane de lire sterline pentru achiziţionarea de cărţi destinate copiilor, fonduri pentru combaterea lipsei de adăpost şi măsuri de sprijin pentru persoanele care îşi cumpără prima locuinţă.
Salariul minim va creşte cu 3,9%, iar guvernul a renunţat la reducerea planificată a plafoanelor pentru economiile scutite de impozitare.
Totodată, Healey a anunţat reforme ale sistemului de pensii şi ale prestaţiilor pentru persoanele aflate în concediu medical, în vederea limitării cheltuielilor sociale.
Acestea reprezentau 10,7% din PIB-ul Marii Britanii în anul fiscal 2024–2025, iar încercările anterioare de reducere a lor au provocat tensiuni politice, inclusiv în interiorul Partidului Laburist.
Băncile vor plăti taxe mai mari pentru finanţarea măsurilor sociale
Pentru a acoperi o parte dintre noile cheltuieli, guvernul va majora temporar taxele aplicate sectorului bancar, dar şi companiilor din industria jocurilor de noroc şi comercianţilor de produse pentru vapat.
Suprataxa bancară va creşte cu trei puncte procentuale, până la 6%, începând din ianuarie, iar măsura va fi aplicată timp de 15 luni.
Healey a declarat că guvernul intenţionează să obţină venituri suplimentare de la sectoarele care îşi permit să contribuie mai mult, fără să majoreze impozitele pe salarii sau dividende.
Ministrul a recunoscut contribuţia importantă a băncilor la economia britanică, dar a susţinut că sectorul financiar trebuie să participe la finanţarea măsurilor destinate gospodăriilor.
Majorarea taxelor a fost mai redusă decât se temeau unii reprezentanţi ai industriei, iar acţiunile principalelor bănci britanice au crescut după anunţ.
Titlurile Barclays au avansat cu 3,3%, cele ale Lloyds Banking Group cu peste 2,6%, iar acţiunile NatWest Group au câştigat 2,5%.
JPMorgan Chase, una dintre instituţiile financiare care s-au opus introducerii unor taxe suplimentare, a criticat decizia guvernului.
Banca americană a afirmat că aplicarea unor noi taxe unui sector care contribuie semnificativ la creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă ignoră concurenţa internaţională intensă din industria financiară.
Directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, avertizase anterior că banca ar putea reconsidera investiţia de mai multe miliarde de dolari într-un nou sediu din districtul financiar Canary Wharf dacă mediul fiscal britanic devine ostil sectorului bancar.
Totuşi, JPMorgan a precizat miercuri că îşi menţine angajamentul faţă de piaţa britanică.
Investiţii în inteligenţa artificială şi facilităţi pentru centrele de date
Bugetul prevede şi alocarea a sute de milioane de lire sterline pentru securitatea şi dezvoltarea autonomă a sectorului britanic al inteligenţei artificiale.
Healey a anunţat un nou acord pentru dezvoltatorii de centre de date, care vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte privind investiţiile în comunităţile locale, crearea de locuri de muncă şi protejarea resurselor de apă.
În schimb, centrele de date considerate infrastructură critică vor beneficia de acces la reţeaua electrică şi, atunci când este necesar, de posibilitatea de a construi propriile capacităţi de producere a energiei până la realizarea conexiunilor.
Guvernul va introduce şi facilităţi fiscale pentru fondatorii de companii, inclusiv o cotă redusă a impozitului pe câştigurile de capital pentru profituri de până la 10 milioane de lire sterline.
Finanţări suplimentare vor fi direcţionate către centre regionale de inovare, pentru stimularea dezvoltării tehnologice şi a investiţiilor.
Zece miliarde de lire sterline suplimentare pentru Ucraina şi creşterea bugetului apărării
Un alt element important al bugetului îl reprezintă alocarea a 10 miliarde de lire sterline pentru sprijin economic şi militar suplimentar destinat Ucrainei.
Healey a declarat că Marea Britanie va continua să susţină Ucraina atât timp cât va fi necesar, transmiţând un mesaj de fermitate Moscovei.
Guvernul intenţionează, de asemenea, să majoreze cheltuielile militare pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO.
Ministrul Finanţelor a confirmat obiectivul de a aloca 3% din PIB pentru apărare până în 2030 şi 3,5% până în 2035.
Detaliile privind finanţarea acestor obiective vor fi prezentate la revizuirea cheltuielilor publice programată pentru anul viitor.
Guvernul promite reducerea deficitului, iar pieţele reacţionează favorabil
Healey a insistat că noile măsuri respectă regulile fiscale stabilite de predecesoarea sa, Rachel Reeves, potrivit cărora cheltuielile curente ale statului trebuie finanţate din venituri fiscale, nu din împrumuturi, iar datoria publică trebuie să urmeze o traiectorie descendentă în raport cu PIB-ul.
Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) estimează că guvernul va dispune de o marjă fiscală de 15 miliarde de lire sterline în anul financiar 2029–2030.
Potrivit prognozelor instituţiei, datoria publică va creşte uşor la 83,8% din PIB anul viitor, după care va scădea treptat, până la 81,7% din PIB în anul financiar 2032.
OBR şi-a revizuit în creştere estimările privind evoluţia economiei britanice, anticipând un avans al PIB de 1,2% în 2026, de 1% în 2027 şi de 1,6% în 2028.
Ministrul Finanţelor a declarat că bugetul creează condiţiile pentru eliminarea deficitului bugetar curent şi revenirea finanţelor publice pe excedent în următorii trei ani.
Pieţele financiare au reacţionat în general favorabil. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale britanice au scăzut în timpul discursului ministrului, semnalând o reducere a costurilor de finanţare.
Randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la zece ani a coborât cu două puncte de bază, la 5,323%, în timp ce lira sterlină s-a depreciat uşor faţă de dolar şi cu aproximativ 0,2% faţă de euro.
Bugetul reflectă încercarea guvernului britanic de a combina măsurile de sprijin pentru populaţie cu investiţiile strategice în apărare şi tehnologie, menţinând în acelaşi timp disciplina fiscală într-un context economic internaţional marcat de inflaţie şi incertitudine.
Medikatv.ro
