Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis, miercuri seară, că recuperarea oricăror creanţe bugetare se face conform procedurilor legale, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Procedura de recuperare a creanţelor bugetare presupune mai multe etape, iar executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal. Precizările vin în contextul în care preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei şi nu a putut proceda la executarea silită. El a precizat că a anunţat ANAF, după ce instanţa a dat hotărârea definitivă în dosar şi a adăugat că speră ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să înceapă procedura de executare silită.
"În contextul informaţiilor publice referitoare la posibilitatea executării silite a unui partid politic, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) precizează că procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice şi indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă", a transmis, miercuri seară, ANAF, într-un comunicat de presă.
Instituţia precizează că procedura de recuperare a creanţelor bugetare presupune următoarele etape:
1. Constatarea obligaţiilor restante şi posibilitatea stingerii voluntare
În situaţia în care obligaţiile bugetare nu sunt achitate la termenul legal de plată, acestea devin restante şi sunt supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Contribuabilii au posibilitatea stingerii obligaţiilor prin plată voluntară sau prin alte modalităţi prevăzute de lege, inclusiv compensarea, în condiţiile art. 167 din Codul de procedură fiscală.
2. Începerea procedurii de executare silită - comunicarea somaţiei
Conform art. 230 alin. (1), executarea silită începe prin comunicarea somaţiei, însoţită de un exemplar al titlului executoriu.
De la data comunicării somaţiei, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligaţiei restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenţia de a iniţia procedura de mediere.
3. Medierea şi identificarea soluţiilor de stingere a obligaţiilor
Potrivit art. 230^1 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul solicită iniţierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somaţiei, în cazul în care optează pentru această procedură.
Această procedură permite clarificarea obligaţiilor înscrise în somaţie şi analizarea situaţiei economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluţiilor legale de stingere a creanţelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.
Continuarea măsurilor de executare silită se realizează cu respectarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de lege.
4. Continuarea executării silite - aplicarea măsurilor legale de recuperare
În situaţia în care obligaţiile restante nu sunt stinse şi nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în condiţiile legii.
Acestea includ:
* Poprirea disponibilităţilor băneşti, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului, potrivit art. 236.
* Poprirea la terţi, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv, în condiţiile legii, a sumelor certe, lichide şi exigibile datorate de autorităţi sau instituţii publice, potrivit art. 230 alin. (3) şi art. 236.
* Executarea silită a bunurilor mobile şi imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru şi valorificare, în condiţiile art. 238 şi următoarele, respectiv art. 242 şi următoarele din Codul de procedură fiscală.
5. Posibilitatea acordării eşalonărilor la plată
În situaţia în care contribuabilii se confruntă cu dificultăţi financiare, aceştia au dreptul să solicite acordarea unei eşalonări la plată, în condiţiile art. 184 şi următoarele din Codul de procedură fiscală.
Eşalonarea permite achitarea obligaţiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor aplicabile.
În cazul aprobării eşalonării, executarea silită pentru obligaţiile care fac obiectul acesteia se suspendă în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
"ANAF evidenţiază că existenţa unor obligaţii bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanţelor realizându-se cu respectarea etapelor şi condiţiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligaţiile restante. Cadrul legislativ prevede şi alte soluţii, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalităţi de stingere a debitelor şi acordarea eşalonărilor la plată, în condiţiile legii", a mai transmis ANAF.
Instituţia anunţă că aplică aceste proceduri "în mod unitar şi nediscriminatoriu, în funcţie de situaţia juridică şi fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanţelor datorate bugetului general consolidat".
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei şi nu a putut proceda la executarea silită. El a precizat că a anunţat ANAF după ce instanţa a dat hotărârea definitivă în dosar şi a adăugat că speră ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să înceapă procedura de executare silită.
Partidul Naţional Liberal (PNL) a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei. Banii au fost folosiţi de partid pentru promovarea cărţii fostului lider al PNL, Nicolae Ciucă.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024 când a preluat conducerea partidului, PNL avea datorii mari. O parte din aceste datorii au fost achitate, iar cealaltă parte urmează să fie achitată. La fel, urmează să fie achitată şi suma de 14 milioane de lei, bani cheltuiţi de partid pentru promovarea cărţii fostului lider liberal, Nicolae Ciucă.
"Nu mă voi plânge de greaua moştenire (...) Instanţa a considerat că modalitatea prin care PNL a făcut acele panouri nu a fost conformă cu prevederile legale. Aici sunt aspecte pe care le vom vedea în cele din urmă cum se vor soluţiona, dar v-am spus, asta este direcţia şi cred că fiecare organizaţie, fiecare partid politic trebuie să-şi gestioneze finanţele în aşa fel încât, pe de o parte, să nu acumuleze datorii, dar asta este responsabilitatea celor care au făcut asta în 2024 şi pentru asta măcar o perioadă de penitenţă şi de decenţă ar fi necesară şi în acelaşi timp trebuie să creezi mecanisme pe care acum le-am creat să nu mai putem ajunge în astfel de situaţii", a declarat Bolojan.
Medikatv.ro
