Descoperirea unei „leziuni focale hepatice” în urma unei ecografii de rutină declanşează adesea panică în rândul pacienţilor, care se gândesc imediat la ce este mai rău. Cu toate acestea, în spatele acestui termen medical se ascund cel mai frecvent afecţiuni benigne, cum ar fi hemangioamele.
Totuşi, evaluarea atentă şi diferenţierea rapidă de tumorile maligne sunt cruciale. Dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la Hyperclinica MedLife Cluj- Napoca, explică ce înseamnă acest diagnostic, când este necesară biopsia şi cum o intervenţie făcută la timp poate vindeca definitiv chiar şi un cancer hepatic.
Ce înseamnă, de fapt, o „leziune focală hepatică”?
Potrivit datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), bolile hepatice cronice şi tumorile hepatice reprezintă o provocare globală de sănătate publică, focarul principal de risc fiind hepatitele virale, steatoza hepatică (ficatul gras) şi consumul de alcool. Dar, afecţiunile hepatice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România. GLOBOCAN (Global Cancer Observatory / IARC) arată că România înregistrează peste 3.600 de cazuri noi de cancer hepatic şi mai bine de 3.400 de decese anual, fiind una dintre cele mai agresive forme de malignitate. Totodată, rapoartele Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) indică o creştere continuă a cazurilor oncologice diagnosticate la nivel naţional, subliniind importanţa screening-ului imagistic.
Adresabilitatea crescută şi accesul la servicii de imagistică au dus la identificarea tot mai frecventă a modificărilor hepatice structurale.
Termenul de „leziune focală hepatică” descrie imaginile depistate ecografic cu un aspect solid-parenchimatos sau mixt (tisular combinat cu o componentă lichidiană). Rareori termenul este folosit pentru chisturi hepatice simple.
„Dacă în cadrul leziunilor focale hepatice includem patologia benignă, border-line, respectiv cea malignă, atunci incidenţa obiectivării prin ecografie abdominală este una înaltă. Acest lucru se justifică prin creşterea adresabilităţii pacienţilor, dar şi a disponibilităţii logistice şi a personalului medical. Din punct de vedere procentual, leziunile hepatice benigne sunt net dominante, însă fiecare caz necesită o conduită atentă şi individualizarea explorărilor diagnostice”, declară dr. Răzvan Zaro.
Cele mai frecvent întâlnite leziuni benigne sunt hemangioamele hepatice, conglomerate de vase capilare sanguine care rămân benigne pe parcursul vieţii. Deşi pot creşte în dimensiuni, ele necesită tratament doar în cazuri rare, când devin foarte mari, simptomatice sau complicate.
Un tânăr salvat datorită unui diagnostic precoce
Multe dintre leziunile hepatice evoluează complet asimptomatic. Atunci când apar simptome cum ar fi disconfortul în hipocondrul drept, acestea pot fi comune atât tumorilor mari benigne, cât şi celor maligne. Totuşi, manifestări precum scăderea nejustificată în greutate, icterul (îngălbenirea pielii şi a mucoaselor), durerea intensă sau febra impun un consult gastroenterologic urgent.
Dr. Răzvan Zaro îşi aminteşte cazul unui pacient tânăr, diagnosticat cu ciroză hepatică virală B, care s-a prezentat pentru o evaluare de rutină.
„În cadrul ecografiei abdominale şi, ulterior, al ecografiei cu substanţă de contrast, am obiectivat prezenţa unui nodul înalt suspect de hepatocarcinom. Având în vedere dimensiunea redusa a leziunii, am efectuat un RMN dedicat. Deşi primul rezultat a fost incert, am reevaluat cazul: am repetat ecografia cu substanţă de contrast şi RMN-ul a fost reinterpretat, confirmând aspectul malign. Având în vedere nodulul unic şi fereastra terapeutică curativă disponibilă, am referat pacientul serviciului de chirurgie. Rezultatul histopatologic după rezecţie a confirmat natura malignă şi caracterul curativ al intervenţiei, datorat diagnosticului precoce”, povesteşte dr. Răzvan Zaro.
Puncţia biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna
Diferenţierea dintre o leziune benignă şi una malignă se face printr-un algoritm imagistic precis. Ecografia armonică cu substanţă de contrast (CEUS), computer-tomograful (CT) şi rezonanţa magnetică (RMN) oferă o acurateţe ridicată.
„Acurateţea metodelor imagistice moderne este extrem de înaltă. Puncţia biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna, dar se impune atunci când etiologia nu poate fi precizată clar sau când stabilirea tratamentului oncologic necesită dovezi histologice. În plus, imagistica este completată de un bilanţ biologic şi, uneori, de endoscopie digestivă superioară şi inferioară”, explică dr. Răzvan Zaro.
Opţiuni moderne de tratament şi prevenţie
Tratamentul leziunilor maligne este strict individualizat şi stabilit în cadrul unui comitet interdisciplinar.
- Carcinomul hepatocelular (hepatocarcinom): opţiunile includ rezecţia chirurgicală, transplantul hepatic, ablaţia cu microunde sau radiofrecvenţă, chemoembolizarea hepatică sau chimioterapia sistemică.
- Colangiocarcinomul: necesită intervenţie chirurgicală, chimioterapie, imunoterapie moleculară sau drenaj biliar paleativ.
- Metastazele hepatice: abordarea este ghidată oncologic, putând include metastazectomie sau terapii de ablaţie.
Studiile subliniază că stilul de viaţă şi reducerea obezităţii pot preveni direct progresia steatozei către NASH (steatohepatită non-alcoolică) şi ulterior către carcinom.
„Un stil de viaţă sănătos, caracterizat printr-o alimentaţie echilibrată nutriţional şi bogată în antioxidanţi, controlul greutăţii şi evitarea substanţelor hepatotoxice – inclusiv consumul cronic de alcool – pot reduce semnificativ riscul apariţiei afecţiunilor hepatice”, aminteşte dr. Răzvan Zaro.
Mesajul medicului pentru pacienţi: „Fără anxietate, dar cu atenţie”
Dacă pe buletinul ecografic apare sintagma „leziune focală hepatică”, primul pas este consultul de specialitate.
„Mesajul meu pentru pacienţi este de a orienta investigaţiile în manieră progresivă, în cadrul unui algoritm medical logic, către un diagnostic cât mai complet, fără ca pacientul să fie cuprins de anxietate pe parcursul acestui demers”, concluzionează dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la MedLife.
Surse:
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
Medikatv.ro
