Experţi europeni consideră că aranjamentele în urma cărora Cazinoul din Constanţa ar urma să fie reabilitat sunt ”nepotrivite” şi creează riscuri deosebit de mari ca proiectul să fie ”un eşec în termeni de calitate, cost şi timp”. Ei susţin că lipsa de implicare a proprietarului – Primăria Constanţa – este o decizie regretabilă. Cazinoul urmează să fie restaurat de Compania Naţională de Investiţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Asociaţia Arché anunţă că Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu din Europa, şi Institutul Băncii Europene de Dezvoltare au publicat, vineri, un raport tehnic şi financiar privind reabilitarea Cazinoului din Constanţa, clădire listată ca unul dintre cele mai periclitate şapte situri din Europa, în 2018.

Raportul a rezultat în urma unei vizite de lucru de patru zile în România, desfăşurată în perioada 8-11 iunie 2018, în timpul căreia reprezentaţii Europa Nostra şi ai Institutului Băncii Europene de Dezvoltare au evaluat Cazinoul din Constanţa şi s-au întâlnit cu părţile interesate, atât la nivel local, cât şi regional.

Conform raportului, Cazinoul este” o clădire reper situată într-un punct important al oraşului şi merită, fără nicio îndoială, să fie restaurat la vechea sa splendoare pentru a putea găzdui activităţi sociale şi comunitare”. Utilitatea acestei iniţiative este confirmată de alocarea de către Guvern a unor fonduri substanţiale pentru reabilitarea clădirii  - 12 milioane euro. 

“Proprietarul şi operatorul Cazinoului, Primăria Municipiului Constanţa (PMC), transferă responsabilitatea pentru lucrările de construcţie şi proiectare privind Cazinoul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), printr-un acord valabil până la începutul anului 2019.  Cu toate acestea, există îngrijorări majore privind modul în care proiectul urmează să fie executat, din cauza unei combinaţii de neajunsuri”, au precizat experţii europeni.

Aceştia au notat în raport că starea actuală a clădirii, care a fost abandonată de ceva vreme, nu se cunoaşte cu precizie, iar până acum au fost făcute numai studii de fezabilitate.

“Lipsa de informaţii clare face ca estimarea costului lucrărilor de reparaţie a structurii şi restaurare a decoraţiunilor să fie problematică”, a menţionat sursa citată.

Un alt neajuns punctat de experţi este legat de faptul că funcţiunea propusă nu pare să fi fost studiată în suficient detaliu, nepermiţând luarea de decizii credibile pe termen lung care să determine detaliile noului proiect şi alte aranjamentele conexe, iar noua configuraţie a clădirii, posibilitatea de a adăuga noi elemente şi de a o moderniza pentru a o aduce la standardele actuale nu au fost încă definite în detaliu.

Strategia propusă de experţi constă în actualizarea studiului de fezabilitate în limita sumei de cinci mii de euro, înainte de aprobările finale şi de începerea licitaţiei pentru realizarea proiectului.  Ei susţin că toate aceste neajunsuri pot fi depăşite prin detalierea lucrărilor ce urmează a fi întreprinse înainte de a trece la etapa de licitaţie.

Experţii europeni notează faptul că, în ciuda acestor neajunsuri, Compania Naţională de Investiţii (CNI) pare nerăbdătoare să înceapă lucrările – “poate din dorinţa de a respecta acordul dintre Primăria Municipiului Constanţa (PMC) şi Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAP) – în ciuda lipsei de pregătire şi folosind o strategie similară cu cele abandonate anterior”.

Astfel, contractul principal va fi unul de tip “proiectare şi construcţie”, bazat pe documentele din studiul de fezabilitate şi alte studii preliminare. De asemenea, contractul de construcţie va fi administrat de Compania Naţională de Investiţii care va avea o prezenţă normală pe sit, cu ”oarecare susţinere locală, iar proiectul va fi monitorizat din Bucureşti”.

Totodată, Primăria Municipiului Constanţa deleagă responsabilitatea proiectului către Compania Naţională de Investiţii printr-o notă conceptuală şi o temă de proiectare, şi nu se mai implică până la predarea finală a lucrărilor.

“Aceste aranjamente – în care Contractorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru proiectarea detaliată a Cazinoului, împreună cu abordarea exclusiv administrativă a gestiunii contractului principal – sunt considerate cu totul nepotrivite cu circumstanţele, şi creează riscuri deosebit de mari ca proiectul să fie un eşec în termeni de calitate, cost şi timp. Lipsa de implicare a Proprietarului în etapa de construcţie este, de asemenea, o decizie regretabilă”, au menţionat experţii europeni.

Ei recomandă ca municipalitatea şi CNI să revizuiască aceste aranjamente privind pregătirea proiectului şi strategia de gestiune a contractului, propunând mai multe schimbări.

Una dintre schimbări se referă la extinderea acordului dintre primărie şi Ministerul Dezvoltării Regionale privind administrarea Cazinoului din Constanţa dincolo de începutul anului 2019, şi modificarea acestuia privind gestiunea Comisiei Naţionale de Investiţii a fazei de execuţie a proiectului.

Specialiştii mai propun înfiinţarea unei Unităţi de Implementare a Proiectului sau o unitate echivalentă, sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRAP) pentru a avea controlul de ansamblu al proiectului. Aceasta ar putea fi gestionată de consultanţi externi cu experienţă în managementul de proiecte şi ar putea fi alcătuită din membri ai personalului de conducere din PMC, CNI şi poate din alte instituţii şi organizaţii. Acesta ar fi principalul instrument de verificare şi luare a deciziilor în proiect.

De asemenea, experţii cred că este necesară crearea în cadrul primărie a unui grup de contact al Cazinoului care să asigure legătura dintre personalul de conducere din PMC şi Unitatea de Implementare a Proiectului pentru pregătirea fazei operaţionale şi pentru a contacta publicul în vederea obţinerii de idei şi susţinere.

Experţii mai solicită începerea cât mai rapidă a lucrărilor de protecţie a Cazinoului pentru a se evita deteriorarea acestuia, înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, dar şi evaluarea elementelor de protecţie împotriva mării pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a zidului de protecţie şi a platformei de fundaţie, precizând că ar fi bine să se ia în considerare sporirea protecţiei prin construirea unui dig în larg pe partea estică, similar celui situat pe partea sudică.

Cazinoul a trecut în urmă cu trei ani şi jumătate de la municipalitate la Compania Naţională de Investiţii pentru a fi restaurat, iar de atunci şi până în prezent cele trei licitaţii organizate au fost contestate, fiind în cele din urmă anulate.
 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.