Cu acid hialuronic în buze, înainte de 18 ani. Ce transmite un medic celor care exagerează: “Gravă şi complet ireversibilă este fibroza care apare din cauza injectărilor repetate”. Psiholog: “Avem presiunea reţelelor sociale şi faţa de filtru”

Dr Cristina Safta, medic dermatolog, a explicat pentru News.ro că, deşi procedurile de natură estetică se pot face legal de la 18 ani, foarte multe fete de vârstă mai mică apelează la acestea. Cele mai evidente sunt cele legate de volumizarea buzelor cu acid hialuronic. “Ne punem întrebarea dacă ele nu cumva au fost în locuri care nu respectă normele de siguranţă, în afară de raţionamentul estetic, pentru că şi rezultatele de multe ori sunt exagerate”, spune Dr. Safta.

"În general procedurile de natură estetică, legal vorbind, au voie a fi făcute doar pacienţilor de peste 18 ani, apropo de trendurile, de obiceiurile pe care le vedem în social media, mai ales de volumizare a buzelor. Putem să observăm şi noi cu ochiul liber, la tinere, foarte tinere, la fete de liceu care deja au apelat la genul ăsta de proceduri şi eu nu pot să nu mă întreb cum de au reuşit şi unde au apelat de au făcut astfel de proceduri pentru că, având în vedere că legal nu putem să facem genul ăsta de proceduri automat ne punem întrebarea dacă ele nu au fost în locuri care nu respectă normele de siguranţă, în afară de raţionamentul estetic pentru că şi rezultatele de multe ori sunt exagerate".

Medicul Cristina Safta vorbeşte despre riscuri mari pentru sănătate atunci când este vorba despre injectări repetate, în cantităţi exagerate. Chiar dacă tinerele conştientizează la un moment dat că au exagerat de multe ori este prea târziu pentru remedierea efectelor

"Poate nu conştientizează încă la vârste fragede, chiar şi legal vorbind, 18, 20 de ani, sunt la început, încă nu a început exagerarea cantitativă, cu cât injectăm mai mult cu atât rezultatele s-ar putea să nu ni se potrivească armoniei faciale. Iar ele conştientizează la un moment dat că au exagerat.

Ce trebuie să ştim este că, deşi acidul hialuronic este marketat şi targetat ca fiind complet reversibil, ţesuturile noastre nu sunt reversibile. Ele, odată afectate de volumul exagerat, nu-şi vor mai reveni la volumul anterior injectărilor doar pentru că noi vom topi substanţa de acolo.

Gândiţi-vă la un balon, dimensiunea pe care o are înainte de a-l umfla. Îl umflăm la maximum, îl lăsăm aşa o zi, două, trei, după care îl desumflăm, va avea o dimensiune mult mai mare decât anterior. La fel se întâmplă şi cu ţesuturile noastre, ele se expandează şi după ce considerăm că nu ne mai place sau nu ni se potriveşte o să vedem neplăcerea şi disconfortul de a nu mai semăna cu ce eram înainte.

Ce se întâmplă la nivelul ţesuturilor, buzei? Gravă şi complet ireversibilă este fibroza care apare din cauza injectărilor repetate. Ce înseamnă asta? Că ţesutul care este sănătos, este moale, aşa cum ar trebui să fie, este înlocuit de un ţesut cicatricial, nu avem cum să corectăm la ora actuală genul acesta de fibroză iar aceste paciente o să observe în timp, că, deşi reinjectează, buza lor nu va mai răspunde la niciun fel de tratamente, nici de umplere nici de desumflare", a explicat medicul.

Cu revista în mână, la medic. Nu puţine sunt cazurile în care fetele tinere merg la medic şi cer să arate exact ca o anumită vedetă. Medicul are însă responsabilitatea să explice avantajele şi dezavantajele unei asemenea alegeri şi ce înseamnă aceasta pentru armonia chipului, ca întreg.

"Pacientul are tot dreptul de a-şi spune dorinţele, iar noi să ne străduim să le îndeplinim. Însă este foarte important de spus, noi când ne uităm în oglindă o să vedem doar părticele, ne interesează buzele, ne uităm doar la buze şi ne-am dori unele mai voluptoase, însă nu ne putem da seama dacă ele se integrează cu celelalte trăsături ale noastre. Poate îşi doresc buze ca ale Angelinei Jolie sau ce mai e la modă acum, pentru că a apus demult aceea.

Responsabilitatea noastră este să explicăm pacientului de ce nu i se potrivesc acele buze pe care şi le doreşte, sau pomeţi, bărbie şi aşa mai departe.

Este foarte important ce ne-a dat natura, noi putem să lucrăm şi să îmbunătăţim sau chiar să modificăm aspectul feţei noastre pe alocuri, însă doar pe ce avem noi ca trăsături, nu putem din nişte buze subţiri să facem buze foarte voluminoase, dintr-o linie mandibulară care lipseşte cu desăvârşire să facem una foarte pătrăţoasă", a explicat medicul.

Unele tinere cer injectare cu botox, în scop preventiv. Se face doar dacă este nevoie, atrage atenţia medicul, şi nu în scop preventiv.

"În ultima perioadă am întâlnit paciente tinere, 20 de ani, 20 şi un pic care au venit şi au solicitat botox în scop preventiv. Această injectare cu toxină botulinică nu se face în scop preventiv, o facem doar dacă avem nevoie, iar realist vorbind, o vârstă minimală pentru când putem să avem nevoie de aceste lucruri ar fi undeva la 26, 27 de ani, dacă avem ghinion. Altfel, această vârstă poate să crească lejer după 30, chiar 40 de ani", a explicat dr Cristina Safta pentru news.ro.

Ce spune Yolanda Creţescu, psiholog, despre acest fenomen. Fetele recurg la tot felul de "îmbunătăţiri" din cauza presiunii reţelelor sociale şi a "feţei de filtru". "Instagramul, TikTok-ul, Snapchat-ul au creat un standard de frumuseţe aproape uniformizat", spune aceasta

​"Fenomenul nu este singular. Tot mai multe adolescente, chiar şi cu vârste mult mai mici, aşteaptă această vârstă ca pe un prag birocratic, aş spune eu, momentul în care pot accesa fără acordul părinţilor proceduri estetice minim invazive: botox pentru ridurile fine sau pentru a preveni îmbătrânirea, cu toate ghilimelele de rigoare, acid hialuronic pentru buze, conturul feţei sau nasul.

​De ce recurg la astfel de intervenţii? Este presiunea reţelelor sociale şi faţa de filtru. Instagramul, TikTok-ul, Snapchat-ul au creat un standard de frumuseţe aproape uniformizat. Buzele sunt pline, pomeţii sunt înalţi, pielea este fără textură. De ce? Pentru că filtrele fac acest lucru accesibil, iar tu când te priveşti ca tânără sau ca adolescentă în oglindă, bineînţeles că oglinda nu are filtre, şi diferenţa ţi se pare o deficienţă: "Tu nu eşti normală, tu nu eşti ca toate celelalte".

​Şi atunci apare acest fenomen de comparaţie socială permanentă. E aşa specific adolescenţei, ea dintotdeauna a fost vârsta comparaţiei. Diferenţa este că acum comparaţia e globală şi e non-stop. Nu te mai compari cu prietena cea mai bună, cu colega de clasă, ci cu milioane de feţe perfecte care apar zilnic în feed-urile noastre. Şi atunci e foarte greu să obţii validarea şi încrederea în tine", spune Yolanda Creţescu.

Obţinerea validării prin transformarea chipului. Psihologul spune că aceste schimbări nu reprezintă o necesitate, o nevoie de ajustare a esteticii faciale şi că pot arăta o nesiguranţă emoţională profundă.

​"Multe tinere asociază buzele pline cu acceptarea socială, cu identificarea valorizării publice, cu statutul, cu sentimentul de a fi văzute. Aceste soluţii sunt minim invazive din perspectivă medicală, dar psihologic sunt destul de agravante, de fapt arată o nesiguranţă emoţională profundă şi nu este o nevoie estetică reală. Foarte puţine cazuri sunt cele care chiar au nevoie de o ajustare a esteticii faciale.

​De multe ori este facilitat acest fenomen şi de banalizarea procedurii. Preţul a scăzut din ce în ce mai mult, ofertele au explodat, un pic de acid a devenit un subiect de conversaţie casual. E la fel cu o manichiură, aş spune.

​Astfel că normalizarea face ca decizia să pară trivială, chiar dacă implică riscuri medicale reale. Mesajul "începe devreme ca să previi îmbătrânirea" s-a infiltrat deja de mai multe generaţii încoace în conştiinţa tinerilor. În realitate, la 18 ani, pielea nu are nevoie de botox. Injectarea prematură poate duce la o atrofie musculară şi la dependenţa de corecţii şi aici sunt specialişti care spun asta", a precizat Yolanda Creţescu.

Ce mecanisme se pot afla în spatele deciziei adolescentelor de a-şi modifica aspectul. Ele îşi construiesc imaginea de sine pe baza opiniilor celorlalţi, criticilor din familie dar şi a modului în care au fost comparate mai devreme, în copilărie.

​"Identitatea unei adolescente este încă în formare. Fata îşi construieşte valoarea pe baza feedback-urilor externe. Critica de acasă accentuează nevoia de apartenenţă şi de validare din exterior. O procedură estetică pare o reparaţie rapidă a stimei de sine, dar efectul este temporar şi atunci se creează o dependenţă de intervenţii.

​Apoi, comparaţia aceasta socială în care ne evaluăm prin raportare la ceilalţi e de fapt un mecanism foarte vechi care vine de multe ori dintr-un stil parental în care copilul a fost motivat prin comparaţie. Comparaţia cu şcoala, comparaţia cu cuminţenia nu împiedică să formeze un adolescent care şi estetic se va compara cu ceilalţi.

​Astfel, apare această potenţială patologie subclinică: dismorfia corporală. Multe tinere îşi percep un defect în existenţă exagerat, de aceea adolescenţa este şi vârsta anorexiilor de multe ori. Injectarea însă nu va rezolva percepţia distorsionată, o poate agrava, declanşând un cerc vicios de proceduri: o procedură o va cere şi pe următoarea.

O altă explicaţie psihologică este nevoia de control şi apartenenţă, pentru că lumea social media este o lume imprevizibilă, astfel că modificarea propriei feţe îţi dă iluzia controlului: "Dacă le fac pe toate, voi fi conform cu aşteptările tuturor".

​Şi astfel se construieşte acest mecanism de recompensă imediată care ignoră consecinţele pe termen lung. Creierul adolescentului nu evaluează bine riscurile îndepărtate. Şi atunci este important să ascultăm medicii esteticieni, să ascultăm psihologii, uneori chiar şi psihiatrii, pentru că o tânără de 18 ani nu e încă pe deplin dezvoltată şi atunci se poate întâmpla ca intervenţiile premature să perturbe dezvoltarea proporţiilor naturale de mai târziu. Nu devenim adulţi până în jurul vârstei de 25 de ani.

​Noi, psihologii, tragem acest semnal de alarmă şi de fiecare dată când o tânără vrea să-şi schimbe faţa pentru a se simţi acceptată, problema nu este faţa, ci este încrederea în sine", a explicat pentru news.ro Yolanda Creţescu, psiholog.