Ministerul Finanţelor anunţă că România câştigă definitiv arbitrajul Roşia Montană, după ce Comitetul ad-hoc constituit pentru soluţionarea acţiunii în anulare formulate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) Ltd. a respins în totalitate cererea reclamanţilor. Prin această decizie, care epuizează ultima cale extraordinară de atac, hotărârea arbitrală prin care au fost respinse integral pretenţiile de aproximativ 6,5 miliarde dolari formulate împotriva României rămâne definitivă şi obligatorie.
"Ministerul Finanţelor anunţă că România a obţinut, în data de 13 noiembrie, o nouă soluţie favorabilă şi definitivă în dosarul arbitral internaţional ICSID nr. ARB/15/31. Comitetul ad-hoc constituit pentru soluţionarea acţiunii în anulare formulate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) Ltd. a respins în totalitate cererea reclamanţilor, menţinând integral hotărârea arbitrală pronunţată în 8 martie 2024", anunţă, sâmbătă dimineaţă, Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, prin această decizie, care epuizează ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenţia ICSID, hotărârea arbitrală prin care au fost respinse integral pretenţiile de aproximativ 6,5 miliarde dolari formulate împotriva României rămâne definitivă şi obligatorie.
Totodată, Comitetul a dispus obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare.
Cea mai mare pretenţie financiară formulată vreodată împotriva Statului român
Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor, suma pretinsă reprezintă echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde lei, respectiv circa 1,5% din produsul intern brut al României estimat pentru anul 2026.
Diferendul a avut ca obiect modul de implementare a "Proiectului minier aurifer de la Roşia Montană". Reclamanţii au susţinut că România ar fi încălcat Acordurile bilaterale pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor încheiate cu Canada (ratificat prin Legea nr. 356/2009) şi cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr. 109/1995) şi au solicitat despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde USD - cea mai mare pretenţie financiară formulată vreodată împotriva Statului român într-un arbitraj internaţional.
Tribunalul arbitral a stabilit, la 8 martie 2024, cã România nu a încălcat niciuna dintre obligaţiile asumate prin cele două tratate bilaterale de investiţii şi a respins în totalitate pretenţiile reclamanţilor.
"Decizia din data de 13 noiembrie 2026 confirmă această hotărâre şi închide definitiv, în sistemul ICSID, un litigiu care a durat mai mult de un deceniu - de la înregistrarea cererii de arbitraj, în anul 2015, până la epuizarea căii extraordinare a anulării", precizează Ministerul Finanţelor.
Ce înseamnă respingerea cererii de anulare
Instituţia citată explică faptul că procedura de anulare este singura cale de atac prevăzută de Convenţia ICSID împotriva unei hotărâri arbitrale.
"Reclamanţii au solicitat anularea în întregime a hotărârii, invocând o pretinsă constituire necorespunzătoare a tribunalului arbitral şi o abatere gravă de la normele fundamentale de procedură, iar în subsidiar anularea parţială, pentru pretinsa depăşire a competenţelor şi pentru nemotivare. Comitetul ad-hoc, format din Dr. Eduardo Zuleta (preşedinte), Prof. Lawrence Boo şi Prof. Maxi Scherer, a respins toate motivele invocate", se mai arată în comunicatul citat.
Procedura s-a desfăşurat în perioada iulie 2024 - noiembrie 2026 şi a presupus schimburi ample de memorii scrise şi o audiere a părţilor.
Potrivit art. 53 din Convenţia ICSID, hotãrârea arbitralã nu mai poate fi supusă niciunei alte căi de atac, astfel încât rezultatul obţinut de România este definitiv.
Semnificaţia deciziei dincolo de dimensiunea financiarã
"Rezultatul confirmă cã Statul român şi-a respectat obligaţiile internaţionale faţă de investitorii străini şi cã deciziile autorităţilor române privind protecţia mediului, a patrimoniului cultural şi a intereselor comunităţilor locale au fost luate cu respectarea cadrului legal. Peisajul minier de la Roşia Montană, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apărarea acestor valori", arată Ministerul Finanţelor.
Totodată, potrivit instituţiei citate, decizia transmite un mesaj de predictibilitate şi de încredere: "România este un stat care îşi respectă angajamentele internaţionale, care protejează investiţiile realizate cu bună-credinţă şi care, în acelaşi timp, îşi apără cu succes interesele în faţa instanţelor şi tribunalelor internaţionale atunci când pretenţiile formulate împotriva sa sunt nefondate".
"Decizia definitivã în dosarul Roşia Montanã confirmã poziţia României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituţional şi juridic susţinut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanţelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul şi resursele ţării noastre prin intermediul unei apărări riguroase", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Ministerul Finanţelor adresează mulţumiri speciale echipei de avocaţi coordonate de Dr. Veijo Heiskanen, partener LALIVE, şi de Prof. univ. dr. Crenguţa Leaua, precum şi Direcţiei Generale Juridice din cadrul ministerului şi tuturor instituţiilor publice care au contribuit activ la construirea unei apărări riguroase şi coerente.
Ministerul Finanţelor anunţă că va continua demersurile necesare pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată cuvenite Statului român.
Medikatv.ro
