Cât a ajuns să coste un apartament în capitalele Europei de Est. Bucureştiul, între Sofia şi Belgrad

Când vine vorba despre cumpărarea unui apartament, Bucureştiul nu mai poate fi privit separat de ceea ce se întâmplă în celelalte capitale din regiune. Preţurile au crescut în multe dintre aceste oraşe, dar nu peste tot în acelaşi ritm. Iar dacă punem alături câteva pieţe imobiliare din Europa de Est, apar diferenţe interesante: în unele locuri, cu bugetul unui apartament din Bucureşti poţi cumpăra o locuinţă mai mare, în altele trebuie să mai adaugi zeci de mii de euro.

Am comparat preţurile medii solicitate pentru apartamente în Bucureşti, Sofia, Belgrad, Budapesta şi Chişinău, iar Kievul merită o privire separată, având în vedere contextul în care funcţionează piaţa imobiliară ucraineană.

Cât plăteşti pentru 60 de metri pătraţi?

Pentru a face comparaţia mai uşor de urmărit, am folosit o suprafaţă de 60 de metri pătraţi. Este un reper orientativ, suficient cât să vedem cum se schimbă bugetul de la o capitală la alta.

Cifrele sunt preţuri medii solicitate, nu valori garantate ale tranzacţiilor. În realitate, un apartament renovat, aflat într-o zonă bună, poate costa semnificativ mai mult decât media oraşului. La fel, locuinţele vechi sau cele aflate la periferie pot coborî preţul.

Bucureştiul nu mai este o piaţă ieftină

Cu aproximativ 2.100 de euro pe metru pătrat, Bucureştiul se află la mijlocul clasamentului. Un apartament de 60 mp ajunge, în această estimare, la circa 126.000 de euro.

Pentru cumpărătorii din Capitală, suma nu mai este deloc una mică, mai ales dacă luăm în calcul costurile unui credit şi diferenţele dintre salarii şi preţurile locuinţelor. Totuşi, Bucureştiul rămâne o piaţă cu o ofertă destul de variată. Poţi găsi apartamente în blocuri vechi, proiecte rezidenţiale noi sau locuinţe în zone aflate încă în dezvoltare.

Contează foarte mult cartierul. Distanţa faţă de metrou, accesul la şcoli, birouri şi centre comerciale pot schimba considerabil preţul unei proprietăţi. De aceea, media de 2.100 de euro pe metru pătrat trebuie privită mai degrabă ca un reper pentru comparaţie decât ca o sumă la care poate fi cumpărat orice apartament.

Sofia şi Chişinău, variante mai accesibile

În Sofia, preţul mediu este estimat la aproximativ 1.800 de euro pe metru pătrat. Pentru aceeaşi suprafaţă de 60 mp, bugetul ar fi de aproximativ 108.000 de euro, cu 18.000 de euro mai puţin decât în Bucureşti.

În realitate, diferenţa nu înseamnă automat că orice locuinţă din capitala Bulgariei este o afacere mai bună. Amplasarea, calitatea construcţiei şi accesul la transport rămân criterii importante. Dar, la nivelul mediei oraşului, Sofia oferă un prag de intrare mai redus pentru cei care se uită la piaţa rezidenţială din regiune.

Şi mai jos în clasament găsim Chişinăul. Cu aproximativ 1.500 de euro pe metru pătrat, capitala Republicii Moldova este cea mai accesibilă dintre cele cinci pieţe comparate. Un apartament de 60 mp ar costa în jur de 90.000 de euro.

Asta nu înseamnă că toate locuinţele din Chişinău sunt ieftine. În proiectele noi şi în zonele centrale, preţurile pot fi considerabil mai mari. Media oraşului oferă însă o imagine utilă asupra diferenţei de buget faţă de Bucureşti sau Budapesta.

Belgradul trece de nivelul Bucureştiului

În Belgrad, preţul mediu ajunge la aproximativ 2.400 de euro pe metru pătrat. Un apartament de 60 mp ar costa, prin urmare, în jur de 144.000 de euro.

Capitala Serbiei a trecut printr-o perioadă de dezvoltare urbană vizibilă, cu proiecte rezidenţiale noi şi investiţii în zone importante ale oraşului. Aceste schimbări se reflectă şi în preţuri, în special în cartierele căutate şi în zonele centrale.

Pentru cine compară strict bugetul necesar, Belgradul este deja cu aproximativ 18.000 de euro peste Bucureşti în cazul apartamentului folosit ca exemplu. Diferenţa poate deveni şi mai mare atunci când sunt analizate proprietăţi similare ca poziţie şi dotări.

Budapesta, la un alt nivel de preţ

Budapesta este cea mai scumpă dintre cele cinci capitale pentru care avem date din aceeaşi perioadă. Preţul mediu estimat este de aproximativ 3.200 de euro pe metru pătrat.

Un apartament de 60 mp ar ajunge astfel la circa 192.000 de euro. Vorbim despre un buget cu aproximativ 66.000 de euro mai mare decât cel estimat pentru Bucureşti şi de peste două ori mai mare decât în Chişinău.

Capitala Ungariei are o piaţă imobiliară influenţată de atractivitatea turistică, infrastructură şi interesul cumpărătorilor locali şi internaţionali. Evident, nici aici media nu spune toată povestea: diferenţele dintre cartiere sunt importante, iar locuinţele din zonele centrale pot avea preţuri mult peste nivelul general al oraşului.

Kievul, o piaţă imobiliară într-un context cu totul diferit

Kievul nu poate fi comparat în mod obişnuit cu celelalte capitale din regiune. Piaţa imobiliară ucraineană funcţionează în condiţii aparte, iar războiul a schimbat atât comportamentul cumpărătorilor, cât şi modul în care sunt evaluate proprietăţile.

Datele Global Property Guide indică un preţ mediu de aproximativ 2.003 euro pe metru pătrat pentru apartamentele din Kiev, în trimestrul al doilea din 2026. Aplicat la o locuinţă de 60 mp, rezultă o valoare de aproximativ 120.180 de euro.

Este o cifră apropiată de estimarea pentru Bucureşti, dar asemănarea se opreşte aici. Situaţia din Ucraina acum are un impact direct asupra pieţei rezidenţiale: siguranţa cartierelor, migraţia populaţiei şi incertitudinea legată de evoluţia conflictului cântăresc în deciziile celor care vor să cumpere sau să vândă o locuinţă.

În aceste condiţii, media oraşului trebuie interpretată cu atenţie. O proprietate dintr-o zonă considerată mai sigură poate avea o evoluţie diferită faţă de una aflată într-un cartier expus unor riscuri mai mari. La fel, cererea nu este distribuită uniform, iar decizia de cumpărare presupune o analiză mult mai atentă decât într-o piaţă imobiliară stabilă.

Ce ne spune, de fapt, această comparaţie?

Privite împreună, cifrele arată că Bucureştiul nu este nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină capitală din acest grup. Se află între Sofia şi Belgrad, în timp ce Budapesta se detaşează prin nivelul preţurilor, iar Chişinăul rămâne varianta cu cel mai redus cost mediu.

Kievul este un caz aparte şi trebuie analizat separat, tocmai din cauza condiţiilor în care funcţionează piaţa locală.

Pentru cine caută să cumpere o locuinţă, preţul pe metru pătrat este doar punctul de plecare. Veniturile, dobânzile, costurile de întreţinere şi stabilitatea economică pot schimba complet calculele. Un apartament mai ieftin nu este neapărat şi o investiţie mai bună, după cum o piaţă cu preţuri ridicate nu garantează o apreciere viitoare.

Notă privind datele: Valorile pentru Chişinău, Sofia, Bucureşti, Belgrad şi Budapesta sunt estimări ale preţurilor solicitate în primul trimestru din 2026, conform SQMData – preţurile apartamentelor în Europa. Pentru Kiev a fost utilizată valoarea raportată de Global Property Guide pentru trimestrul al doilea din 2026. Datele provin din perioade şi surse diferite, astfel că valorile trebuie privite ca repere orientative, nu ca o comparaţie perfect omogenă a preţurilor de tranzacţionare.