MSD anunţă disponibilitatea KEYTRUDA® (pembrolizumab) în România, o inovaţie majoră în tratarea cancerului. KEYTRUDA, recunoscut la nivel internaţional ca tratament standard pentru mai multe tipuri de cancere, este disponibil în sistem compensat pentru pacienţii români, în două indicaţii: cancer pulmonar, chiar din prima linie de tratament, şi melanom.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
  • Tratamentul cu pembrolizumab dublează rata de supravieţuire a pacienţilor cu cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici metastatic, cu nivele ridicate de PD-L1, trataţi în prima linie1, şi redefineşte aşteptările în ceea ce priveşte supravieţuirea în cazul pacienţilor adulţi cu melanom avansat (nerezecabil sau metastatic)[1];
  • Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul bărbaţilor diagnosticaţi cu cancer, în România[2].

Compania farmaceutică MSD lansează în România KEYTRUDA, terapia inovatoare pentru pacienţii cu cancer pulmonar în stadiu metastatic şi pentru cei diagnosticaţi cu melanom malign avansat (metastatic sau nerezecabil), în sistem compensat. Potrivit studiilor clinice1, în ceea ce priveşte cancerul pulmonar, medicamentul produs de MSD a demonstrat o dublare a supravieţuirii generale în comparaţie cu chimioterapia, după o perioadă de urmărire de doi ani a pacienţilor cu cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, metastatic, cu nivele ridicate de PD-L1, trataţi în prima linie. Tratamentul cu KEYTRUDA a fost asociat şi cu scăderea cu 37% a riscului de deces în comparaţie cu chimioterapia1.

KEYTRUDA redefineşte aşteptările şi în ceea ce priveşte supravieţuirea la pacienţii cu melanom avansat (nerezecabil sau metastatic), demonstrând o activitate antitumorală robustă şi un profil de siguranţă favorabil4. Conform datelor actualizate la 4 ani privind supravieţuirea globală pe termen lung (SG), provenind din cadrul studiului de fază 3 KEYNOTE-006, tratamentul cu KEYTRUDA a fost asociat cu o durată mediană  de supravieţuire globală de 32,7 luni faţă de 15,9 luni cu comparator. Rata de supravieţuire a fost de 41,7% pentru pacienţii din grupul  KEYTRUDA, faţă de 34,1% pentru pacienţii din grupul cu comparator.  

Terapia cu pembrolizumab, noul standard de tratament pentru pacienţii eligibili cu cancer pulmonar, în prima linie de tratament

Pembrolizumab este primul şi singurul agent PD-1 aprobat în monoterapie pentru tratamentul de primă linie la pacienţii cu cancer pulmonar NSCLC metastatic şi scor tumoral PD-L1 ≥ 50%, fără mutaţii tumorale EGFR sau ALK pozitive[3].  

MSD este unul din pionierii schimbării de paradigmă în tratamentul cancerului, cercetarea desfăşurată de compania noastră în domeniul imuno-oncologiei avansând cel mai rapid din industria farmaceutică. MSD are un program extins de dezvoltare clinică, fapt care ne-a permis să demonstrăm că terapia cu KEYTRUDA este eficientă în tratarea mai multor tipuri de cancere. Avem încredere că şi practica medicală locală va confirma aceste rezultate spectaculoase la pacienţii români eligibili cu cancer pulmonar şi melanom”, a declarat Nicolas Renard, Director General MSD România. “Echipa locală continuă demersurile pentru includerea în compensare şi a celorlalte indicaţii înregistrate, oferind astfel medicilor mai multe opţiuni de tratament şi o şansă pacienţilor la viaţă”, a adăugat acesta.

KEYTRUDA este aprobată în peste 90 de ţări. În Europa, indicaţiile terapeutice KEYTRUDA aprobate în prezent sunt: melanom, cancer pulmonar non-microcelular (monoterapie şi în combinaţie), limfom Hodgkin clasic (LHc) recidivat sau refractar, carcinom urotelial local avansat sau metastatic şi carcinom cu celule scuamoase al capului şi gâtului, recurent sau metastatic.

Imunoterapia – o nouă paradigmă în abordarea terapeutică a peste 30 de tipuri de cancere

Noul tratament rambursat în România pentru pacienţii cu cancer pulmonar în stadiu metastatic face parte dintr-o paradigmă revoluţionară de tratament al cancerului – imunoterapia. De altfel, anul acesta, cercetările în domeniul imuno-oncologiei, mai precis identificarea “frânelor” moleculare de la nivelul sistemului imun, au fost recompensate cu Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, fapt care demonstrează importanţa aplicării imunoterapiilor în tratarea cancerului[4].

Inhibitorii imuno-oncologici PD-1 şi PD-L1 au intrat rapid în practica medicală şi în sistemele de compensare datorită beneficiilor clinice durabile cu profil de siguranţă optim,  bine tolerate şi, drept urmare, un număr mare de pacienţi, cu diferite afecţiuni maligne, sunt trataţi în prezent[5].   

Imunoterapia reprezintă tratamentul cu cel mai mare potenţial de a creşte supravieţuirea pe termen lung şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer, comparativ cu tratamentele clasice. Este important pentru noi, ca medici oncologi, să putem oferi pacienţilor din România tratamente moderne, care au demonstrat beneficii importante de supravieţuire”, a declarat Conf. Univ. Dr. Laura Mazilu, medic primar oncologie.

Cancerul pulmonar, principala cauză de mortalitate în rândul bărbaţilor diagnosticaţi cu cancer, în România3

Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor şi devine o cauză frecventă de mortalitate şi în rândul femeilor, situându-se pe locul trei, după cancerul de sân şi cancerul colorectal. În ţara noastră sunt diagnosticate, în fiecare an, 11,000 de cazuri noi de cancer pulmonar3.

În România, categoria de vârstă cea mai expusă acestei boli este reprezentată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 – 65 de ani, 85% dintre pacienţii diagnosticaţi fiind fumători cronici[6]. Este cunoscut faptul că fumatul reprezintă principalul factor de risc care cauzează apariţia cancerului pulmonar – peste 90% dintre persoanele care suferă de această boală au fost sau sunt fumători curenţi.

În Europa, cancerul pulmonar reprezintă o cincime din totalul cazurilor de cancer înregistrate la nivelul continentului - peste 250,000 de oameni au decedat ca urmare a diagnosticării cu această boală, numai în anul 2014[7], în timp ce, la nivel mondial[8], cancerul bronhopulmonar cauzează cel mai mare număr de decese – peste un milion de oameni pierd lupta cu această boală, în fiecare an.

În ţările în care a fost implementat un program riguros de management al bolii – acces la medicamente inovatoare, împreună cu creşterea gradului de conştientizare asupra prevenţiei cancerului, a screening-ului şi a diagnosticării precoce5 , rata de supravieţuire la 5 ani pentru pacienţii cu cancer pulmonar a crescut semnificativ faţă de acum 30 de ani[9].

Melanomul, unul dintre cele mai comune tipuri de cancere la adulţii tineri[10]

Melanomul este cea mai agresivă formă de cancer de piele şi se caracterizează prin înmulţirea necontrolată a celulelor producătoare de pigment, denumite melanocite. Deşi melanomul este depistat mai ales la persoanele în vârstă, această boală afectează şi persoanele tinere, în special femeile, cu vârsta până în 30 de ani, fiind printre cele mai comune tipuri de cancere la adulţii tineri10.

În România, peste un sfert din pacienţii diagnosticaţi cu melanom prezintă boală avansată, stadiile III şi IV AJCC (American Joint Committee on Cancer)[11].

Indicaţii terapeutice KEYTRUDA aprobate în Europa

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul melanomului avansat (nerezecabil sau metastatic) la pacienţi adulţi.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul de primă linie al carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC, non-small cell lung carcinoma), metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un scor tumoral proporţional (STP) ≥ 50%, fără mutaţii tumorale EGFR sau ALK pozitive.

KEYTRUDA este indicat în asociere cu pemetrexed şi chimioterapie pe bază de săruri de platină pentru tratamentul de primă linie al NSCLC metastatic non-scuamos, la adulţi ale căror tumori nu prezintă mutaţii EGFR sau ALK pozitive.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul NSCLC local avansat sau metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un STP ≥ 1% şi cărora li s-a administrat anterior cel puţin o schemă de chimioterapie. Pacienţilor cu mutaţii tumorale EGFR sau ALK pozitive trebuie, de asemenea, să li se fi administrat tratament specific înaintea administrării KEYTRUDA.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu limfom Hodgkin clasic (LHc) recidivat sau refractar, la care transplantul autolog de celule stem (TACS) şi tratamentul cu brentuximab vedotin (BV) au eşuat sau care nu sunt eligibili pentru transplant în condiţiile eşecului tratamentului cu BV.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul carcinomului urotelial local avansat sau metastatic la adulţi cărora li s-a administrat anterior chimioterapie, care conţine săruri de platină. KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul carcinomului urotelial local avansat sau metastatic, la adulţi care nu sunt eligibili pentru chimioterapie, care conţine cisplatină şi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un scor combinat pozitiv (CPS - Combined Positive Score) ≥ 10.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul carcinomului cu celule scuamoase al capului şi gâtului (HNSCC, head and neck squamous cell carcinoma) recurent sau metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un STP ≥ 50% şi la care afecţiunea progresează în timpul sau după chimioterapia care conţine săruri de platină.

Informaţii importante de siguranţă despre KEYTRUDA® (pembrolizumab)

Pembrolizumab este asociat cel mai frecvent cu reacţii adverse mediate imun. Cele mai multe dintre acestea, inclusiv reacţiile adverse severe, s-au remis după iniţierea tratamentului medical adecvat sau întreruperea administrării pembrolizumab.

Pneumonita mediată imun

Pneumonita a survenit la 162 (3,6%) dintre pacienţi, incluzând cazurile de grad 2, 3, 4 sau 5 la 66 (1,5%), 44 (1,0%), 9 (0,2%), respectiv 6 (0,1%) pacienţi trataţi cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul pneumonitei a fost de 3,4 luni (interval: 2 zile până la 21,3 luni). Durata mediană a fost de 2,0 luni (interval: 1 zi până la 17,2 + luni). Pneumonita a apărut mai frecvent la pacienţii cu antecedente de expunere anterioară la radiaţii toracice (7,5%) comparativ cu pacienţii care nu au fost expuşi anterior la radiaţii toracice (3,4%). Pneumonita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 66 (1,5%) pacienţi. Pneumonita s-a remis la 92 pacienţi, la 2 cazuri existând sechele.

Colita mediată imun

Colita a survenit la 74 (1,7%) pacienţi, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 4 la 18 (0,4%), 44 (1,0%), respectiv 3 (< 0,1%) pacienţi trataţi cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul colitei a fost de 3,6 luni (interval: 7 zile până la 16,2 luni). Durata mediană a fost de 1,2 luni (interval: 1 zi până la 8,7+ luni). Colita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 19 (0,4%) pacienţi. Colita s-a remis la 64 pacienţi.

Nefrita mediată imun 

Nefrita a survenit la 15 (0,3%) pacienţi, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 4 la 3 (0,1%), 10 (0,2%), respectiv 1 (< 0,1%) pacienţi trataţi cu pembrolizumab în monoterapie. Intervalul median de timp până la debutul nefritei a fost de 4,9 luni (interval: 12 zile până la 12,8 luni). Durata mediană a fost de 1,8 luni (interval: 10 zile până la 10,5+ luni). Nefrita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 7 (0,2%) pacienţi. Nefrita s-a remis la 9 pacienţi. La pacienţii cu NSCLC non-scuamos trataţi cu pembrolizumab administrat în asociere cu pemetrexed şi chimioterapie pe bază de săruri de platină (n=488), incidenţa nefritei a fost de 1,4% (toate gradele), cu 0,8% cazuri de grad 3 şi 0,4% cazuri de grad 4.

Endocrinopatii mediate imun 

Hipofizita a survenit la 21 (0,5%) pacienţi, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 4 la 6 (0,1%), 12 (0,3%), respectiv 1 (< 0,1%) pacienţi trataţi cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul hipofizitei a fost de 3,7 luni (interval: 1 zi până la 17,7 luni). Durata mediană a fost de 3,3 luni (interval: 4 zile până la 12,7+ luni). Hipofizita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 6 (0,1%) pacienţi. Hipofizita s-a remis la 10 pacienţi, la 2 cazuri existând sechele.

Hipertiroidismul a survenit la 145 (3,3%) pacienţi, incluzând cazurile de grad 2 sau 3 la 36 (0,8%), respectiv 4 (0,1%) pacienţi trataţi cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul hipertiroidismului a fost de 1,4 luni (interval: 1 zi până la 21,9 luni). Durata mediană a fost de 2,0 luni (interval: 10 zile până la 15,5+ luni). Hipertiroidismul a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 2 (< 0,1%) pacienţi. Hipertiroidismul s-a remis la 110 (76%) pacienţi, la 1 caz existând sechele.

Hipotiroidismul a survenit la 437 (9,8%) pacienţi, incluzând cazurile de grad 2 sau 3 la 313 (7,1%), respectiv 7 (0,2%) pacienţi trataţi cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul hipotiroidismului a fost de 3,5 luni (interval: 1 zi până la 18,9 luni). Durata mediană nu a fost atinsă (interval: 2 zile până la 29,9+ luni). Un pacient (< 0,1%) a întrerupt tratamentul cu pembrolizumab din cauza hipotiroidismului. Hipotiroidismul s-a remis la 93 (21%) pacienţi, în 6 cazuri existând sechele. La pacienţii cu LHc (n=241), incidenţa hipotiroidismului a fost de 14,1% (toate gradele), cu 0,4% cazuri de grad 3. La pacienţii cu HNSCC (n=609), incidenţa hipotiroidismului a fost de 15,1% (toate gradele), cu 0,5% cazuri de grad 3.

Reacţii adverse cutanate mediate imun

Reacţiile cutanate severe mediate imun au survenit la 76 (1,7%) pacienţi, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 5 la 5 (0,1%), 60 (1,4%), respectiv 1 (< 0,1%) pacienţi cărora li s-a administrat pembrolizumab. Valoarea mediană a timpului până la debutul reacţiilor cutanate severe a fost de 2,5 luni (interval: 1 zi până la 21,5 luni). Durata mediană a fost de 3,0 luni (interval: 3 zile până la 17,8+ luni). Reacţiile cutanate severe au dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 8 (0,2%) pacienţi. Reacţiile cutanate severe s-au remis la 46 pacienţi.

Imunogenitate

În studiile clinice la pacienţi trataţi cu pembrolizumab în monoterapie, în doză de 2 mg/kg la interval de trei săptămâni, 200 mg la interval de trei săptămâni sau 10 mg/kg la interval de două sau trei săptămâni, 36 (1,8%) din 2034 pacienţi care au putut fi evaluaţi au avut rezultate pozitive pentru anticorpi împotriva pembrolizumab asociaţi tratamentului, din care 9 (0,4%) pacienţi au avut anticorpi neutralizanţi împotriva pembrolizumab. Nu a existat nicio dovadă de modificare a profilului farmacocinetic sau a celui de siguranţă asociată apariţiei anticorpilor anti-pembrolizumab de legare sau neutralizanţi.

Reacţii adverse mediate imun

Majoritatea reacţiilor adverse mediate imun survenite în timpul tratamentului cu pembrolizumab au fost reversibile şi gestionate prin întreruperea tratamentului cu pembrolizumab, administrarea de corticosteroizi şi/sau tratament de susţinere. Reacţiile adverse mediate imun au apărut şi după ultima doză de pembrolizumab. Reacţiile adverse mediate imun care afectează mai mult de un aparat sau sistem pot să apară simultan.

 În cazul în care se suspectează apariţia de reacţii adverse mediate imun, trebuie asigurată evaluarea adecvată în vederea confirmării etiologiei sau excluderii altor cauze. În funcţie de gradul de severitate a reacţiei adverse, administrarea de pembrolizumab trebuie întreruptă şi trebuie administraţi corticosteroizi. După ameliorarea până la gradul ≤ 1, trebuie iniţiată întreruperea treptată a corticoterapiei şi continuată timp de cel puţin o lună. Pe baza datelor limitate din studiile clinice efectuate la pacienţi ale căror reacţii adverse mediate imun nu au putut fi controlate cu corticosteroizi, poate fi luată în considerare administrarea altor imunosupresoare. 

Administrarea de pembrolizumab poate fi reluată în decurs de 12 săptămâni după ultima doză administrată de KEYTRUDA dacă reacţia adversă rămâne la gradul ≤ 1 şi doza zilnică de corticosteroid a fost redusă la ≤ 10 mg prednison sau echivalent. 

Administrarea pembrolizumab trebuie întreruptă definitiv în cazul recurenţei oricărei reacţii adverse de grad 3, mediată imun, şi în cazul oricărei reacţii adverse de toxicitate de grad 4, mediată imun, cu excepţia endocrinopatiilor controlate prin tratament de substituţie hormonală.

Alte reacţii adverse mediate imun

În plus, următoarele reacţii adverse mediate imun, semnificative din punct de vedere clinic, incluzând cazurile severe şi letale, au fost raportate în studiile clinice sau în timpul experienţei după punerea pe piaţă: uveită, artrită, miozită, miocardită, pancreatită, sindrom Guillain-Barré, sindrom miastenic, anemie hemolitică, sarcoidoză şi encefalită.

În funcţie de gradul de severitate a reacţiei adverse, administrarea pembrolizumab trebuie amânată şi trebuie administraţi corticosteroizi.

Administrarea pembrolizumab poate fi reluată în decurs de 12 săptămâni după ultima doză de KEYTRUDA dacă reacţia adversă rămâne la gradul ≤ 1 şi doza zilnică de corticosteroid a fost redusă la ≤ 10 mg prednison sau echivalent.

Administrarea pembrolizumab trebuie întreruptă definitiv în cazul recurenţei oricărei reacţii adverse de grad 3, mediată imun şi în cazul oricărei reacţii adverse de grad 4, mediată imun.

Reacţii asociate administrării în perfuzie

La pacienţii cărora li s-a administrat pembrolizumab s-au raportat reacţii adverse severe asociate administrării în perfuzie. În cazul reacţiilor adverse severe asociate perfuzării, trebuie întreruptă administrarea perfuziei şi trebuie întrerupt definitiv tratamentul cu pembrolizumab. Pacienţii cu reacţii adverse uşoare sau moderate asociate administrării perfuziei pot continua tratamentul cu pembrolizumab în condiţiile monitorizării stricte; poate fi luată în considerare administrarea de antipiretice şi antihistaminice ca premedicaţie.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea:

Femeile cu potenţial fertil

Femeile cu potenţial fertil trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului cu pembrolizumab şi timp de cel puţin 4 luni după administrarea ultimei doze de pembrolizumab.

Sarcina

Nu sunt disponibile date privind utilizarea pembrolizumab la femei gravide. Nu au fost efectuate studii la animale privind efectele pembrolizumab asupra funcţiei de reproducere; cu toate acestea, la modelele gestante de murine s-a demonstrat că blocarea semnalizării pe calea PD-L1 afectează toleranţa faţă de făt şi creşte incidenţa cazurilor de avort fetal. Dat fiind mecanismul de acţiune, aceste rezultate indică un risc potenţial ca administrarea de pembrolizumab în timpul sarcinii să aibă efecte nocive asupra fătului, inclusiv creşterea incidenţei avortului sau a naşterii de feţi morţi. Se cunoaşte faptul că imunoglobulinele umane G4 (IgG4) traversează bariera feto-placentară; prin urmare, fiind o IgG4, pembrolizumab are potenţialul de a fi transferat de la mamă la fătul aflat în dezvoltare. Pembrolizumab nu trebuie utilizat în timpul sarcinii cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu pembrolizumab.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă pembrolizumab se excretă în laptele uman. Întrucât este cunoscut faptul că anticorpii pot fi secretaţi în laptele uman, riscul pentru nou-născuţi/sugari nu poate fi exclus. Decizia de a întrerupe fie alăptarea, fie tratamentul cu pembrolizumab trebuie luată având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului cu pembrolizumab pentru mamă.

Fertilitatea

Nu sunt disponibile date clinice privind efectele posibile ale pembrolizumab asupra fertilităţii. Pe baza studiilor efectuate la maimuţe privind toxicitatea după doze repetate, cu durata de 1 lună şi 6 luni, nu au existat efecte notabile asupra organelor de reproducere masculine şi feminine.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea KEYTRUDA la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.

Despre MSD România

Compania americană Merck Sharp and Dohme (MSD) şi-a început operaţiunile comerciale în România în urmă cu 25 de ani, fiind una dintre primele companii farmaceutice multinaţionale cu prezenţă locală. Cu un accent constant pe inovaţie şi ştiinţă, MSD oferă în România un portofoliu extins, de peste 50 branduri inovatoare, în două categorii principale: medicamente de uz uman (medicamente eliberate pe bază de reţetă şi vaccinuri) şi medicamente de uz veterinar. MSD este prezent în arii terapeutice critice precum oncologie, diabet, imunologie, boli infecţioase. În plus, MSD are un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii şi adulţi.

Fiind o companie responsabilă, MSD este conştientă de rolul său în identificarea de soluţii şi sprijinirea rezolvării unor probleme majore de sănătate publică. Astfel, MSD a susţinut cel mai amplu program de reducere a mortalităţii materne din România.  Prin proiectul “Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”, a fost dezvoltat un model integrat şi inovator de servicii de planificare familială, sănătate reproductivă şi asistenţă a gravidelor, în zonele defavorizate din ţara noastră. Programul a fost finanţat din fonduri obţinute de World Vision România ca parte a unui grant global MSD for Mothers, ce se ridică la 500.000 de dolari. Proiectul lansat în România reprezintă una dintre cele mai mari investiţii de CSR ale unei companii farmaceutice din România şi se numără printre cele mai mari investiţii sociale private din domeniul sănătăţii.

MSD România este membru al ARPIM (Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente), LAWG (Local American Working Group), Foreign Investors Council (Consiliul Investitorilor Străini) şi AmCham (Camera Americană de Comerţ).

Despre MSD 

De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente şi vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Prin medicamentele noastre pe bază de prescripţie, vaccinuri, terapii biologice şi produse pentru sănătatea animalelor, colaborăm cu clienţii noştri şi operăm în peste 140 de ţări pentru a furniza soluţii inovatoare. În plus, ne dovedim angajamentul faţă de îmbunătăţirea accesului la servicii medicale prin politici, programe şi parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea şi tratarea bolilor care ameninţă oamenii şi comunităţile din întreaga lume, incluzând aici cancerul, bolile cardiometabolice, tot mai numeroasele zoonoze, boala Alzheimer şi bolile infecţioase, între care HIV şi Ebola. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.msd.com.


[1] ASCO Annual Meeting Abstracts 2017, Long-term outcomes in patients (pts) with ipilimumab (ipi)-naive advanced melanoma in the phase 3 KEYNOTE-006 study who completed pembrolizumab (pembro) treatment.

[2] Globocan 2012: Estimated Cancer Incidence, Mortality and Prelvanece Worldwide in 2012, https://globocan.iarc.fr/

[3] D. Planchard1 et all, Metastatic non-small cell lung cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up, Annals of Oncology 29 (Supplement 4): iv192–iv237, 2018 doi:10.1093/annonc/mdy275

[5] Quintiles IMS Institute, Global Oncology Trends 2017

[6] Ulmeanu R, Halic E. Situaţia bronhologiei în România – între realitate şi cerinţe. A V-a Conferinţă Naţională de Bronhologie, Timişoara, 14 octombrie 2009

[9] National Cancer Institute, Surveillance Epidemiology and End Results, https://seer.cancer.gov/statistics/

[11] Forsea A.M., Del Marmol V., de Vries E., Bailey E.E., Geller A.C. Melanoma incidence and mortality in Europe: new estimates, persistent disparities. Br J Dermatol. 2012;167(5):1124-1130. doi:10.1111/j.1365-2133.2012.11125.x

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.