Liderul UNPR, Valeriu Steriu, a declarat, miercuri, la RFI, că Uniunea va lua o decizie cu privire la revocarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în cursul acestei zile, urmând să aibă loc şi consultări cu PSD.
"Sunt destul de multe derapaje evidente în ultima perioadă şi în cele legate de felul în care al doilea om în stat ar trebui să fie raportat faţă de ceea ce înseamnă justiţie, Ministerul Justiţiei şi alte elemente", a explicat Steriu motivele pentru care se ia în discuţie măsura împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu.
Liderul UNPR spune că părerile sunt în continuare împărţite în grupul senatorial al formaţiunii, urmând să se facă o "analiză a activităţii" lui Tăriceanu.
"Vom analiza modul în care domnul Tăriceanu a pornit acest mandat când practic era o altă configuraţie a Parlamentului, la vremea respectivă UNPR nu era constituit ca şi grup, acest lucru s-a întâmplat din februarie acest an şi probabil că la sfârşitul zilei (de miercuri - n.r.) vom avea o decizie", a mai spus Steriu, la RFI.
Preşedintele UNPR a recunoscut că formaţiunea nu are suficienţi membri pentru a finaliza procedura de revocare şi că este nevoie de o majoritate, care ar putea fi formată cu PSD.
"Ne vom consulta şi cu partenerii noştri existenţi astăzi în protocol, avem o alianţă de centru-stânga şi vom discuta cu cei din PSD. Cu siguranţă, dacă şi dânşii se vor ralia acestui demers, se configurează şi majoritatea despre care vorbeam mai devreme", a explicat Steriu.
Liberalii au anunţat marţi, prin vocea copreşedintelui PNL Alina Gorghiu, că au deja aproximativ 50 de semnături pentru schimbarea din funcţie a lui Călin Popescu Tăriceanu, iar lunea viitoare, cererea va fi depusă la Biroul Permanent.
”S-au strâns deja semnăturile pentru demararea procedurii, a fost un tabel care a circulat, cred că sunt deja în jur de 50 de semnături şi este nevoie de o treime din numărul senatorilor”, a spus Gorghiu.
Ea a precizat că liberalii aşteaptă miercuri anunţul celor de la UNPR privind acest demers.
”Am vorbit şi cu domnul Valeriu Steriu (preşedintele UNPR - n.r.), va anunţa mâine ce vor face. UNPR a susţinut public, prin diverse voci, că doreşte schimbarea lui Tăriceanu. Mâine, mizez pe susţinerea UNPR pentru acest demers” a mai spus Gorghiu.
Alina Gorghiu a precizat că nu a cerut încă semnăturile de la UNPR, pentru că aşteaptă decizia politică de la progresişti.
Copreşedintele PNL a ţinut să mai arate că nu vrea să facă niciun fel de calcule, dar este nevoie de jumătate plus unu din numărul senatorilor, la votul în plen, pentru schimbarea preşedintelui acestei Camere, iar votul este secret, astfel că cei care doresc acest lucru, pot vota în favoarea schimbării lui Călin Popescu Tăriceanu.
Alina Gorghiu a mai afirmat că PNL nu are nevoie de semnăturile PSD, pentru cererea de schimbare a lui Tăriceanu, dar au nevoie de ”suportul lor, la votul în plen”.
”Trebuie să redăm demnitatea Senatului prin schimbarea domnului Tăriceanu”, a mai declarat Alina Gorghiu, adăugînd că orice propunere va fi făcută pentru această funcţie, din partea PNL, va fi una rezonabilă şi de bun simţ.
Surse liberale au precizat pentru News.ro că liberalii se bazează, în susţinerea demersului privind schimbarea lui Tăriceanu, pe votul senatorilor independenţi, al celor din partidul lui Mircea Geoană, dar şi al unei părţi din grupul parlamentar PSD, care nu mai este de acord cu prezenţa liderului ALDE la conducerea Camerei.
Sursele liberale au precizat că există varianta ca pentru şefia Senatului să fie propus copreşedintele PNL Vasile Blaga, care într-o conferinţă de presă, marţi, nu a respins această posibilitate, precizând doar că partidul are destui oameni pe care îi poate nominaliza pentru această funcţie.
De asemenea, PSD ar putea propune pentru şefia Senatului pe liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor.
Potrivit regulamentului Senatului, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă de cel puţin o treime din numărul total al senatorilor. Propunerea de revocare prevăzută la alin.(1) sau (2) se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.
Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa. La conducerea şedinţelor, preşedintele Senatului va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.
Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri.
Pe perioada vacanţei funcţiei de preşedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent
După alegerea unui nou preşedinte al Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte funcţii din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispoziţiilor regulamentului, astfel încât noul Birou Permanent să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
