Respiraţia liberă pe nas este ceva ce majoritatea dintre noi considerăm firesc. Dar, atunci când acest lucru devine dificil sau chiar imposibil, întreaga noastră viaţă de zi cu zi are de suferit. Obstrucţia nazală, aşa cum este denumită în limbaj medical, apare frecvent în contextul rinitei alergice, rinosinuzitelor sau altor afecţiuni inflamatorii. „Există multe situaţii când nasul este înfundat şi suntem nevoiţi să respirăm pe gură.
Însă, obstrucţia nazală care se prelungeşte mai mult de 3 săptămâni, necesită evaluare de către medicul specialist ORL”, avertizează dr. Marius Bota, medic primar ORL, MedLife Timişoara.
Puţini ştiu că nasul are roluri multiple: respirator, de protecţie, olfactiv, fonator şi estetic. „Respiraţia normală (fiziologică) este respiraţia nazală. Imposibilitatea trecerii unui volum confortabil şi normal de aer prin pasajul nazal poartă numele de obstrucţie nazală şi poate determina disconfort cu impact asupra activităţilor zilnice. Această simptomatologie se poate reflecta în alimentaţie, respiraţie, vorbire şi somn”, atrage atenţia dr. Bota.
Aproximativ 10–20% din populaţie are rinită alergică
Rinitele, fie alergice, fie non-alergice sunt cea mai frecventă cauză a congestionării nazale. Potrivit datelor din literatura de specialitate, prevalenţa globală a rinitei neprecizate este de aproximativ 29%, a rinitei alergice (AR) de 18%, iar a rinitei non-alergice (NAR) de 12%. Aceasta indică faptul că aproximativ 1 din 5 adulţi suferă de AR.
Congestionarea nazală este cel mai frecvent simptom la pacienţii cu AR, 59–60% dintre cei afectaţi raportează obstrucţie. Nasul înfundat poate apărea pe o singură parte sau pe ambele, se poate instala dintr-odată sau treptat şi poate dura puţin, dar poate să revină periodic sau să devină o problemă constantă. Cert este că „obstrucţia nazală afectează semnificativ calitatea vieţii şi, în prezent, reprezintă probabil cea mai frecventă acuză a pacientului care solicită un examen ORL”, spune dr. Marius Bota.
În clinicile ORL, peste o treime dintre pacienţi au obstrucţie severă
Într-un studiu care a folosit scala NOSE (Nasal Obstruction Symptom Evaluation Scale) pe 3.533 pacienţi care s-au prezentat la clinici ORL din SUA, 37,4% au prezentat simptome severe sau extreme de obstrucţie nazală. În Hiperclinica MedLife din Timişoara, dr. Bota are de-a face cu mulţi pacienţi cu obstrucţie nazală, cel puţin un sfert din totalul persoanelor care vin la consultaţie.
„Ponderea pacienţilor care se prezintă în cabinet acuzând obstrucţie nazală variază în funcţie de anotimp, primăvara - pacienţii alergici, toamna, iarna - cei cu infecţii acute ale căilor respiratorii. Pacienţii cu obstrucţie nazală cronică, în schimb, reprezintă un procent de minim 25% din numărul celor care îmi solicită un consult”, mărturiseşte medicul.
În afara rinitelor alergice sau cronice, mai sunt şi alte cauze ale obstrucţiei nazale precum: deviaţia de sept, infecţiile, traumatismele, tumorile, dar şi abuzul de picături decongestionante.
De ce copiii suferă mai des?
La cei mici, cauzele obstrucţiei nazale pot fi date de malformaţii ale vestibulului nazal şi piramidei nazale, atrezii choanale (imperforaţia orificiului posterior al foselor nazale), de formaţiuni tumorale benigne/maligne, corpi străini nazali – patologie întâlnită în genere la copiii peste 6 luni, în cazul cărora în primele zile obstrucţia nazală domină tabloul clinic, ulterior putând apărea infecţia şi alte probleme.
„Fără doar şi poate, hipertrofierea vegetaţiilor adenoidiene (în limbaj popular, polipi) reprezintă cauza cea mai frecventă de obstrucţie nazală la copii. Acest ţesut limfoid este situat pe peretele postero-superior al rinofaringelui şi este prezent la toţi copiii, regresând o dată cu înaintarea în vârstă. Când volumul de vegetaţii este prea mare, ocupă în totalitate rinofaringele şi obstruează orificiile posterioare ale foselor nazale, determinând obstrucţia nazală. De asemenea, obstruează şi orificiile tubare ale trompelor lui Eustachio, împiedicând aerisirea urechii medii şi acumularea unui lichid la acest nivel. Această patologie are consecinţe asupra dezvoltării fizice şi intelectuale normale a copilului prin privarea organismului de aer oxigenat şi poate fi acompaniată frecvent de episoade repetate de viroze şi otite”, explică medicul ORL.
Endoscopie nazală, la majoritatea pacienţilor cu obstrucţie nazală persistentă
Dacă nasul înfundat este însoţit de infecţii sinusale repetate care nu răspund la antibiotice, dureri puternice de cap sau în zona sinusurilor, lăcrimare excesivă, umflături ale feţei, tulburări de vedere, pierderea mirosului ori sângerări nazale frecvente, este esenţial consultul medical. Aceste simptome pot ascunde afecţiuni serioase, inclusiv tumori ale sinusurilor.
Examinarea clinică este esenţială, iar, în plus, medicii ORL se folosesc adesea şi de numeroase investigaţii moderne. „Endoscopia nazală (nasofaringoscopia) este o modalitate imagistică de explorare a sinusurilor şi a cavităţii nazale. Se utilizează atât în scop diagnostic, cât şi în monitorizarea evoluţiei sub tratament medicamentos sau postchirurgical. Fără o pregătire specială a pacientului (anestezic local şi eventual anemizare a cornetelor nazale), endoscopia nazală se utilizează la majoritatea pacienţilor ce acuză obstrucţie nazală persistentă”, explică dr. Bota.
Investigaţia constă în introducerea unui tub subţire cu cameră video care oferă imagini detaliate din interiorul nasului şi sinusurilor. Se pot efectua CT-ul nativ, care reprezintă metoda de elecţie în evidenţierea sferei rinosinusale, CT cu substanţă de contrast sau examenul IRM, mai ales în contextul unei suspiciuni tumorale şi, în anumite cazuri, sunt necesare analize sangvine complementare, culturi nazale, teste alergice şi consulturi multidisciplinare.
O poveste care a marcat cariera dr. Marius Bota
Dincolo de tehnică şi protocoale medicale, orelistul timişorean îşi aminteşte de un caz care i-a rămas în suflet. „Când eram în ultimul an de rezidenţiat, am fost abordat de tatăl unui băiat de 16 ani care suferise un epistaxis (o sângerare nazală). Eram pe holul ambulatoriului, când băiatul, care fusese în urgenţă cu câteva zile înainte pentru această problemă şi i se făcuseră analizele, mi-a atras atenţia prin vocea lui nazonată. Uitându-mă peste analize, l-am întrebat pe copil ce a păţit. La o simplă privire, am observat adenopatie laterocervicală dreapta, moment în care am decis efectuarea endoscopiei rinofaringiene. Diagnosticul ulterior de neoplasm rinofaringe stadiul 4 nu a fost uşor de “digerat” nici măcar pentru corpul medical. Dar, în urma tratamentului radio şi chimioterapic, copilul are azi 32 de ani”, a povestit medicul, care încearcă să găsească soluţii pentru obstrucţiile nazale în funcţie de cauze.
De la sprayuri la chirurgie minim invazivă
Tratamentul nasului înfundat depinde de cauză. Uneori este suficient tratamentul medicamentos – sprayuri, inhalaţii, antibiotice (pentru infecţii), medicamente antialergice sau antiinflamatoare. Alteori, când problema este structurală (de exemplu deviaţia de sept, polipi, traumatisme sau tumori) este nevoie de intervenţie chirurgicală.
Astăzi, operaţiile se fac prin metode moderne, minim invazive, de tip endoscopic, care asigură recuperare rapidă. Printre cele mai frecvente proceduri se numără:
- septoplastia – îndreptarea septului nazal,
- turbinoreducţia – micşorarea cornetelor nazale,
- polipectomia – îndepărtarea polipilor,
- rinoseptoplastia funcţională – care combină corecţia respiraţiei cu partea estetică a nasului.
O procedură foarte utilizată este turbinoreducţia cu radiofrecvenţă.
„Turbinoreducţia nazală cu radiofrecvenţă o utilizez cu regularitate, de obicei cu anestezie locală. Este o procedură scurtă, de 10-15 minute, în ambulatoriu, fără internare, şi permite o rezolvare rapidă, uşoară şi elegantă a obstrucţiei nazale şi a dependenţei de picături”, subliniază dr. Bota.
Obstrucţia nazală nu este doar un simplu „nas înfundat”, ci o problemă care poate afecta respiraţia, somnul, randamentul zilnic şi chiar dezvoltarea copiilor. Vestea bună este că, indiferent de situaţie, există soluţii eficiente, dar este necesară vizita la medicul ORL încă de la primele simptome.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
