Durabilitatea unei clădiri se decide literalmente de la bază, iar când vorbim despre materiale de construcţii pentru fundaţie, alegerea corectă devine cea mai importantă investiţie pe termen lung.
Indiferent dacă construieşti o casă sau un bloc de apartamente, tipul şi calitatea materialelor de construcţii folosite la fundaţie influenţează stabilitatea structurală, costurile de întreţinere şi siguranţa ocupanţilor pentru următoarele decenii.
De ce contează atât de mult fundaţia
Fundaţia are rolul de a transfera încărcăturile structurale în teren, de a împiedica deformaţiile diferite şi de a proteja clădirea de umiditate sau îngheţ. O fundaţie slab executată sau realizată din materiale neadecvate poate duce la aşezări neuniforme, fisuri în pereţi şi, în timp, la compromiterea siguranţei întregii construcţii.
“Studiile arată că peste 70 % din problemele structurale apărute în primele două decenii de viaţă ale unei case au la bază deficienţe de fundaţie. De aceea, investiţia iniţială în materiale de calitate se dovedeşte de fapt cea mai economică soluţie pe termen lung,” sustine Alex Crisan, manager la depozitul de materiale TehnoConstruct.
Betonul – cel mai utilizat material pentru fundaţii
Betonul este, şi probabil va rămâne, materialul dominant pentru fundaţii datorită combinaţiei sale unice de rezistenţă la compresiune, cost relativ scăzut şi versatilitate. Un beton corect proiectat (minimum C20/25 pentru case obişnuite) poate atinge durată de viaţă de peste 100 de ani dacă este protejat corespunzător împotriva apei şi îngheţului. Pentru a spori durabilitatea se recomandă:
- utilizarea cimentului cu adaosuri active (cenuşă zburătoare, zgură) care reduce porozitatea;
- introducerea de aditivi hidrofugi şi de superplastifianţi pentru densificare;
- armarea corespunzătoare cu oţel de înaltă ductilitate (BST 500S) pentru a prelua tensiunile.
Betonul cu fibră – material de înaltă performanţă
Adăugarea de fibre de oţel sau polipropilenă transformă betonul obişnuit într-un compozit din gama premium. Acest tip de beton:
- reduce necesarul de armătură clasică;
- creşte durabilitatea la fisurare / apariţia crăpăturilor;
- permite subţierea elementelor de fundaţie fără pierdere de rezistenţă.
Costurile suplimentare de 8–12 % faţă de betonul clasic se justifică prin reducerea lucrărilor de reparaţii şi prin accelerarea ritmului de execuţie, fiind tot mai căutat pe şantierele moderne.
BCA dens – material pentru zidărie uşor şi termoizolant
Blocurile de beton celular autoclavizat (BCA) de mare densitate (min. 400 kg/m3) devin o alternativă interesantă pentru fundaţii pe sol stabil. Beneficii:
- greutate proprie redusă – mai puţin efort seismic asupra clădirii;
- conductivitate termică scăzută (λ ≈ 0,12 W/mK) – util la fundaţiile mansardate;
- toleranţă dimensională excelentă – zidire rapidă cu mortar subţire.
Pentru ca fundatia să fie durabila, este obligatorie o hidroizolaţie riguroasă (membrane bituminoase) deoarece BCA-ul este higroscopic.
Piatra naturală – material de construcţii secular testat
În zona alpină sau în restaurări, piatra naturală (granit, gneis) rămâne printre cele mai durabile pentru fundaţii:
- rezistenţă la compresiune 80–250 MPa;
- durabilitate dovedită de clădiri vechi de secole;
- estetică superioară, care elimină finisajele ulterioare.
Dezavantajele: masă proprie mare, cost ridicat de transport şi nevoie de forţă de muncă specializată pentru prelucrarea acestui material de construcţii.
Cărămida ceramică – material de construcţii tradiţional îmbunătăţit
Cărămida cu porozitate controlată (25–45 %) şi arsă la 1000 °C este un material testat de secole pentru fundaţii joase. Varietăţile moderne, îmbunătăţite cu adaosuri de argilă expandată sau şamotă, ating rezistenţe de 30–40 MPa şi absorbţii de apă sub 10 %. Pentru a spori durabilitatea:
- se foloseşte doar cărămidă clasa I, cu striuri longitudinale pentru armare;
- se execută rosturi orizontale armate cu oţel profilate la fiecare 3-4 rânduri;
- se aplică un strat de tencuială hidrofugă pe faţa exterioară.
Tabel comparativ – ghid rapid de selecţie a materialelor de construcţii
| Material de construcţii | Rezistenţă (MPa) | Durată viaţă (ani) | Cost (lei/m³) | Avantaje principale |
|---|---|---|---|---|
| Beton C30/37 | 30–37 | 100+ | 400–450 | Rezistent, economic |
| BCA dens | 3–5 | 60–80 | 550–600 | Uşor, izolant |
| Piatră naturală | 80–250 | 150+ | 1 000–1 400 | Extrem de durabil |
| Cărămidă ceramică | 20–40 | 80–100 | 600–700 | Tradiţional, “respiră” |
| Beton fibră oţel | 40–60 | 100+ | 500–600 | Control al fisurilor |
Detalii de execuţie pentru durabilitate maximă
Indiferent de materialul ales, câteva reguli rămân valabile:
- Investigaţia geotehnică: orice proiect de fundaţie începe cu un sondaj de teren (minimum 2 foraje pentru o casă obişnuită) pentru a stabili tipul de sol, nivelul apei freatice şi capacitatea portantă.
- Hidroizolaţia verticală şi orizontală: membranele bituminoase sau termoadezive trebuie aplicate pe toată suprafaţa exterioară a fundaţiei, inclusiv sub placă.
- Drenajul perimetral: ţevile din PVC perforat şi pietrişul filtrant previn acumularea apei la baza fundaţiei, reducând presiunea hidrostatică.
- Termoizolaţia plăcii de bază: un strat de polistiren extrudat de 10–15 cm sub placă reduce pierderile de căldură şi riscul de îngheţ în fundaţie.
- Controlul calităţii betonului: la turnare se verifică consistenţa (testul cu conul Abrams), se prelevează cel puţin 3 probe pentru fiecare 50 m³ şi se efectuează o compresiune la 28 de zile.
Tendinţe moderne: betonul ultra-performant şi polimerii minerali
Cercetările recente aduc în prim-plan betonul ultra-performant (UHPC) cu rezistenţe de 150–200 MPa şi durabilitate extremă, dar preţul de 5–7 ori mai mare limitează utilizarea la zone critice (stâlpi de fundaţie, zone seismice de mare intensitate). Pe de altă parte, polimerii minerali (geopolimeri) obţinuţi din zgură de cuptor sau cenuşă zburătoare oferă o alternativă ecologică la cimentul Portland, reducând amprenta de CO₂ cu până la 80% şi atingând aceleaşi performanţe mecanice după 28 de zile.
Concluzie
Durabilitatea unei clădiri se decide literalmente de la bază. Betonul armat rămâne soluţia cea mai echilibrată între cost şi performanţă, dar materialele precum piatra naturală, BCA-ul sau betonul cu fibră oferă răspunsuri specializate pentru provocări specifice, fie că vorbim de terenuri dificile, clădiri pasive sau proiecte de patrimoniu.
Alegerea corectă presupune să cântăreşti rezistenţa mecanică, costul pe durata de viaţă, necesarul de întreţinere şi condiţiile locale de teren şi climă. Odată fundamentul solid turnat sau zidit, restul casei poate creşte liniştit, ştiind că are un suport capabil să reziste nu doar anilor, ci şi schimbărilor de secol.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
