Creşterea salariului minim la 4.350 de lei din 2026, discutată în aceste săptămâni la nivel guvernamental, reaprinde una dintre cele mai sensibile dezbateri economice din România: cât poate susţine, de fapt, mediul privat o nouă majorare a costurilor salariale, fără măsuri fiscale compensatorii?
Preşedintele României, Nicuşor Dan, atrage atenţia că o decizie pripită ar putea „scoate din piaţa competitivă o mulţime de firme”, în timp ce Veronica Duţu, consultant fiscal şi fondator al firmei Union Cont Expert, avertizează că, „în absenţa unei corelări fiscale reale, multe companii mici şi mijlocii vor suporta un şoc de costuri care le poate bloca investiţiile şi planurile de creştere”.
Un echilibru precar între dorinţă şi posibilitate
„Evident că ne-ar plăcea ca salariile în România, salariul minim, salariile să fie mari. Mai tot timpul este o chestiune de echilibru între ce poate să-şi permită economia”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, subliniind că o mărire accelerată a salariului minim poate duce „la ieşirea din piaţa competitivă a numeroase firme” şi, implicit, la creşterea şomajului.
Afirmaţia vine într-un moment în care Guvernul pregăteşte discuţiile pentru stabilirea noului salariu minim brut garantat în plată din 2026, estimat la 4.350 lei, cu aproape 7,4% peste nivelul actual de 4.050 lei introdus de la 1 ianuarie 2025.
La acest nivel, salariul minim net „în mână” ar urca la circa 2.750 lei, însă costul total al angajatorului (CTA) ar depăşi 4.450 lei, potrivit calculelor specialiştilor din piaţă.
Antreprenorii contabili cer un tampon fiscal de 500 lei
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe şi Audit din România (PACR) solicită Guvernului „adoptarea de urgenţă” a unei măsuri de relaxare fiscală odată cu majorarea salariului minim. Concret, patronatul cere majorarea sumei scutite de taxe din salariul minim de la 300 lei la 500 lei lunar, începând chiar cu momentul intrării în vigoare a noului salariu minim.
Motivul? „Fără o ajustare a plafonului neimpozabil, creşterea brutului va eroda câştigul net al angajatului şi va amplifica povara fiscală asupra firmelor”, arată organizaţia profesională.
Veronica Duţu: „O creştere izolată a salariului minim, fără măsuri fiscale, poate aduce efectul invers — pierderea locurilor de muncă”
Consultantul fiscal Veronica Duţu explică, din perspectiva mediului de afaceri, de ce această corelare este vitală:
„Salariile trebuie să crească, dar într-un ritm care să reflecte realitatea economică, nu doar obiectivele politice. În prezent, costul total al angajatorului la salariul minim a crescut deja cu peste 350 de lei faţă de anul trecut. O nouă majorare fără relaxare fiscală echivalează cu un şoc pentru IMM-uri şi microîntreprinderi. Sunt companii care vor fi puse în situaţia de a reduce personalul sau de a amâna investiţiile, doar pentru a supravieţui.”
Duţu susţine, totodată, propunerea PACR de a institui un mecanism automat de sincronizare fiscală, astfel încât orice creştere a salariului minim să fie însoţită de o ajustare proporţională a facilităţilor fiscale, pentru a menţine echilibrul între costurile firmelor şi câştigurile nete ale angajaţilor.
„România are una dintre cele mai ridicate poveri fiscale pe munca slab remunerată din Uniunea Europeană. Dacă vrem convergenţă reală, trebuie să reducem presiunea pe salariile mici şi să susţinem fiscal creşterea lor. În lipsa acestor măsuri, efectul va fi doar contabil, nu social”, mai subliniază expertul fiscal, Veronica Duţu.
Inflaţie, competitivitate, sustenabilitate
Economiştii avertizează că o creştere unilaterală a salariului minim poate genera presiuni inflaţioniste, întrucât costul total al muncii este transferat în preţul final al produselor şi serviciilor.
Astfel, în loc să crească puterea de cumpărare, o parte din efectul pozitiv al măsurii se poate pierde în valul scumpirilor care urmează.
De asemenea, diferenţele de rezilienţă între companiile mari şi cele mici devin mai evidente:
- Multinaţionalele pot absorbi mai uşor creşterile de costuri.
- IMM-urile, în schimb, riscă să-şi piardă competitivitatea regională sau să treacă la reducerea personalului.
Veronica Duţu avertizează că „într-o economie în care productivitatea nu creşte în acelaşi ritm cu salariile, orice ajustare bruscă a salariului minim se transformă inevitabil într-o presiune inflaţionistă. Firmele mici nu pot absorbi costurile fără să le transfere în preţuri, iar acest efect în lanţ loveşte exact în angajaţii pe care statul încearcă să-i protejeze. Sustenabilitatea trebuie gândită în ansamblu, nu doar prin prisma unei cifre de pe fluturaşul de salariu.”
Un model european de urmat
Statele din Uniunea Europeană care au implementat Directiva privind salariile minime adecvate au introdus, în paralel, mecanisme de deduceri şi reduceri de contribuţii pentru veniturile mici.
Propunerea PACR — majorarea plafonului neimpozabil la 500 lei şi sincronizarea automată cu ritmul de actualizare a salariului minim — aliniază România la aceste bune practici europene, evitând şocurile de cost pentru mediul privat şi asigurând, în acelaşi timp, protecţia puterii de cumpărare.
Dezbaterea privind salariul minim din 2026 devine, de fapt, un test al maturităţii fiscale a României.
Preşedintele Nicuşor Dan avertizează asupra riscului de dezechilibru economic, iar specialişti precum Veronica Duţu cer o abordare responsabilă şi predictibilă, bazată pe date economice, nu pe impulsuri populiste.
Dacă guvernul va reuşi să construiască acest echilibru între salariul decent şi sustenabilitatea mediului de afaceri, România va putea păşi pe calea unei creşteri economice sănătoase.
Dar dacă măsurile vor fi aplicate fragmentar, fără compensări fiscale reale, consecinţele pot fi rapide şi dureroase: scăderea competitivităţii, presiune pe firme şi pierdere de locuri de muncă.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
