Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a discutat cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi ai grupurilor parlamentare pe tema proiectului legii partidelor politice, cele mai importante prevederi analizate fiind cele referitoare la clarificarea regulilor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea partidelor, evidenţa acestora, finanţarea şi regimul sancţiunilor.
"Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, s-a întâlnit joi, 27 august, la sediul instituţiei, cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi ai grupurilor parlamentare. În cadrul întâlnirii a fost prezentat proiectul de lege privind partidele politice. La dezbatere au participat reprezentanţi ai PSD, PNL, USR, POT, UDMR, SOS, AUR, ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi ai Grupului Uniţi pentru România. Consultarea face parte din demersul AEP de modernizare a legislaţiei privind partidele politice şi de reformare a cadrului legislativ electoral. Discuţiile au vizat principalele modificări propuse pentru actualizarea cadrului legislativ aplicabil partidelor politice, cu accent pe clarificarea regulilor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea partidelor, evidenţa acestora, finanţarea şi regimul sancţiunilor", anunţă vineri AEP.
Una dintre temele discutate a vizat clarificarea condiţiilor privind dobândirea şi menţinerea personalităţii juridice, inclusiv regulile referitoare la structura internă, organele de conducere şi patrimoniul partidelor. Au fost analizate, de asemenea, pragurile privind înfiinţarea şi reînregistrarea formaţiunilor politice, precum şi necesitatea unor proceduri mai clare şi mai predictibile.
În ceea ce priveşte registrul partidelor politice, discuţiile au urmărit simplificarea şi clarificarea procedurilor de actualizare a datelor şi de comunicare a modificărilor intervenite în structura formaţiunilor politice. Participanţii au abordat şi tema finanţării partidelor şi a fundaţiilor politice, inclusiv utilizarea subvenţiilor, transparenţa finanţării şi regimul patrimoniului.
Un alt subiect discutat a fost regimul sancţiunilor şi al contravenţiilor, fiind analizată necesitatea unor sancţiuni proporţionale, dar suficient de eficiente pentru a descuraja încălcarea legislaţiei.
"Discuţiile au vizat şi procedura de dizolvare a partidelor, cu accent pe menţinerea competenţei instanţelor de judecată şi pe clarificarea criteriilor şi termenelor aplicabile. În perspectiva alegerilor, participanţii au subliniat necesitatea unor reguli mai clare privind structurile de campanie electorală, mandatarii financiari şi reprezentarea legală a partidelor în perioada electorală. Un loc distinct în cadrul consultării l-a avut şi regimul organizaţiilor minorităţilor naţionale, fiind discutate principiile unor prevederi legislative mai clare", precizează AEP.
De asemenea, au fost semnalate dificultăţi generate de termenele procedurale actuale, considerate în anumite situaţii prea scurte pentru complexitatea procedurilor şi pentru timpul necesar comunicării şi soluţionării acestora. Parlamentarii prezenţi la întâlnire şi-au arătat disponibilitatea înfiinţării unei comisii speciale pentru discutarea pachetului legislativ propus de AEP.
Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a subliniat că reforma legislaţiei privind partidele politice trebuie privită în legătură directă cu reforma legislaţiei electorale şi cu necesitatea ca noile reguli să poată fi implementate în mod predictibil.
"Avem o fereastră de timp clară pentru reforma legislaţiei electorale şi a legislaţiei privind partidele politice: septembrie 2026 - iunie 2027. După luna iunie 2027, adoptarea unor modificări în materie electorală va fi aproape imposibilă, în condiţiile standardelor Comisiei de la Veneţia şi ale calendarului parlamentar şi electoral. Anul 2027 trebuie să fie anul implementării. AEP va trebui să pregătească reglementările secundare, infrastructura informatică necesară, precum şi personalul propriu şi experţii electorali. În acelaşi timp, partidele politice şi instituţiile publice trebuie să aibă timpul necesar pentru a se adapta noilor reguli. Ne dorim ca noile reglementări să poată fi testate în cadrul unui scrutin înaintea alegerilor din 2028, astfel încât eventualele dificultăţi de aplicare să fie identificate şi corectate din timp. Decizia finală aparţine Parlamentului. Rolul Autorităţii Electorale Permanente este să propună soluţii clare, aplicabile şi adaptate realităţilor de astăzi", a declarat preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu.
AEP va analiza observaţiile şi propunerile formulate în cadrul consultării şi le va avea în vedere în procesul de fundamentare şi elaborare a modificărilor legislative. O nouă întâlnire va avea loc în luna septembrie.




























