Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) şi Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să reţină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României prin PNRR, din cauza preocupărilor legate de statul de drept, potrivit unei scrisori la care a avut acces POLITICO.
Scrisoarea este un apel comun către Ursula von der Leyen prin care semnatarii cer Comisiei Europene să nu trateze plata celor 770 de milioane de euro din PNRR ca pe o chestiune pur tehnică, ci să verifice dacă reforma legii integrităţii din România respectă statul de drept. Documentul susţine că există riscul ca banii europeni să ajungă să fie deblocaţi în baza unei reforme care, în loc să întărească integritatea, ar fi folosită pentru a-l lovi politic pe Dominic Fritz.
Şeful PPE, Manfred Weber, şi şefa grupului Renew, Valérie Hayer, îi cer Ursulei von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că banii - parte din fondul de redresare post-pandemică al UE - nu vor fi eliberaţi decât dacă Bucureştiul renunţă la planurile de modificare a legii care ar putea duce la interzicerea exercitării funcţiei de primar în cazul lui Dominic Fritz.
Weber şi Hayer susţin că aplicarea retroactivă, prin amendamentul introdus de PSD şi AUR în legea ANI, încalcă legislaţia UE şi Constituţia României şi acuză PSD că îl vizează în mod deliberat pe Fritz.
Scrisoarea introduce şi un argument de drept european: Dominic Fritz este cetăţean german ales primar în România în baza drepturilor conferite cetăţenilor UE de articolul 22 din TFUE (Tratatul Fundamental al UE - n.r.). Autorii susţin că încetarea retroactivă a unui asemenea mandat ar afecta efectul util al dreptului european şi cer explicit Comisiei să-şi folosească prerogativele în această materie.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politică”, a declarat Hayer pentru POLITICO.
Weber a adăugat că „dacă legislaţia este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică, ci este o problemă legată de statul de drept”.
În scrisoare, aceştia îndeamnă Comisia să trimită „un semnal” înainte ca preşedintele României, Nicuşor Dan, să promulge legea şi înainte de termenul limită de 31 august pentru reformele care ar permite deblocarea fondurilor UE.
„Există un impas care durează de câteva luni, de când PSD a torpilat o coaliţie guvernamentală naţională cu ajutorul extremei drepte”, explică POLITICO, precizând că PSD nu a răspuns la o solicitare de comentarii din partea sa.
SCRISOAREA LIDERILOR PPE ŞI RENEW EUROPE
Vă prezentăm conţinutul integral al scrisorii celor doi lideri de grupuri politice din PE, datată 24 august 2026:
„Stimată doamnă preşedintă,
Vă adresăm această scrisoare în legătură cu evoluţiile recente privind statul de drept în România şi având în vedere rolul esenţial al Comisiei Europene în protejarea şi asigurarea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii în toate statele membre.
În acest context, dorim să vă atragem atenţia asupra preocupărilor serioase legate de statul de drept în România şi asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă să contribuie, în mod neintenţionat, la subminarea democraţiei româneşti. Prin urmare, solicităm atenţia şi intervenţia urgentă a Comisiei.
Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează în mod direct mandatul unui anumit ales, Dominic Fritz, primarul Timişoarei, ceea ce ridică suspiciunea că legislaţia a fost concepută pentru a viza un caz individual, în loc să soluţioneze o problemă juridică generală. Această lege reprezintă unul dintre jaloanele de reformă rămase pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a avea acces la ultima tranşă de granturi din cadrul MRR (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă - n.r.).
Anterior, Agenţia Naţională de Integritate din România constatase că Fritz s-a aflat într-un conflict de interese administrativ în legătură cu o problemă procedurală minoră referitoare la un plan urbanistic din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său, acuzaţie pe care mai mulţi observatori independenţi au descris-o drept „fabricată” (de exemplu, Konrad Adenauer Stiftung România). Fritz a pierdut în 2026 ultima cale de atac împotriva acestei constatări, la zece zile după ce Consiliul Judecătorilor din România îl inclusese pe o „listă neagră” oficială a politicienilor, jurnaliştilor şi activiştilor societăţii civile care critică sistemul de justiţie românesc. În temeiul legii integrităţii în vigoare la acel moment, Fritz a primit o sancţiune disciplinară constând într-o reducere cu 10% a salariului timp de şase luni şi o interdicţie de trei ani de a candida pentru o funcţie publică după încheierea mandatului său de primar, în 2028. Indiferent de temeinicia acelei decizii, consecinţele juridice aplicabile fuseseră, prin urmare, deja stabilite.
Cu toate acestea, când Parlamentul se pregătea, la începutul lunii august, să adopte o versiune actualizată a legii integrităţii, ca jalon în cadrul MRR, o majoritate PSD-AUR a introdus în ultimul moment un amendament. Acesta prevedea că aleşii în cazul cărora fusese constatat un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii urmau să fie sancţionaţi suplimentar prin încetarea imediată a mandatului lor electiv.
Declaraţiile publice ale unor lideri importanţi ai PSD şi AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput în mod special pentru a viza o singură persoană, pe dl Dominic Fritz. Faptul că acesta este preşedintele USR face cu atât mai îngrijorătoare aparenta instrumentalizare în scopuri politice a mecanismelor legislative şi juridice.
Constituţia României, precum şi principiile fundamentale ale dreptului sunt clare: legile pot produce efecte numai pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată şi sancţionată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare. Atât PNL/USR, cât şi preşedintele Nicuşor Dan au contestat legea la Curtea Constituţională. Săptămâna trecută, însă, majoritatea judecătorilor a respins aceste obiecţii. În pofida deciziei Curţii, observatori din domeniul juridic din întregul spectru politic, precum şi o opinie separată formulată în termeni fermi de trei judecători constituţionali, au denunţat măsura drept vădit neconstituţională. În opinia noastră, „amendamentul Fritz” ridică serioase semne de întrebare nu numai în ceea ce priveşte compatibilitatea sa cu Constituţia României, ci şi cu mai multe garanţii prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de dreptul Uniunii.
Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea şi interdicţia utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz implică în mod direct şi dreptul Uniunii. Primarul Dominic Fritz este cetăţean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; mandatul său decurge, prin urmare, direct din dreptul Uniunii. Un mecanism care stinge retroactiv un asemenea mandat în temeiul unui regim sancţionator care nu exista la momentul alegerii lipseşte articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetăţenilor mobili ai Uniunii pot fi apărate de Comisie şi vă invităm să vă exercitaţi aceste competenţe.
Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii şi constituie un regres grav pentru statul de drept în România. Deşi „amendamentul Fritz” este exemplul cel mai flagrant, legea poate conţine şi alte dispoziţii care contravin obiectivelor iniţiale ale reformei convenite cu Comisia. Prin urmare, recomandăm o evaluare aprofundată a reformei în ansamblul său, inclusiv în ceea ce priveşte slăbirea cerinţelor de transparenţă şi aparenta lipsă de proporţionalitate a regimului sancţiunilor disciplinare.
Stimată doamnă preşedintă,
Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene şi a statului de drept ar trebui să constituie o condiţie prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din MRR, în orice stat membru.
Vă îndemnăm să precizaţi fără echivoc că plata fondurilor din MRR este condiţionată de implementarea acestor reforme cu respectarea deplină a principiilor statului de drept, a dreptului Uniunii Europene, a standardelor europene privind drepturile omului şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
Considerăm că un asemenea semnal din partea Comisiei ar oferi Parlamentului României un stimulent decisiv pentru a-şi reconsidera poziţia, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro din granturi UE şi contribuind la finalizarea cu succes a reformelor din cadrul MRR în România.
Timpul este esenţial. Legea nu a fost încă promulgată de preşedintele Dan. Mai există o fereastră procedurală în care se poate acţiona, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august.
Avem încredere în aprecierea dumneavoastră cu privire la importanţa acestei chestiuni şi vă mulţumim pentru angajamentul dumneavoastră ferm în apărarea valorilor europene şi a statului de drept.
Cu stimă,
Manfred Weber, Preşedintele Grupului PPE
Medikatv.ro
